Iată portretul robot al turistului ce vizitează Iaşul! Cifre de la care pleacă Strategia de Marketing Turistic a Judeţului

Zilele trecute am fost anunţat de către conducerea Consiliului Judeţean Iaşi că urmează să fac parte dintr-un Grup tehnic care va lucra la Strategia de Marketing Turistic a Judeţului Iaşi. De-a lungul unui an, particip la o mulţime de comisii, comitete, grupuri de lucru în calitate de reprezentat (neremunerat) al Direcţiei Judeţene de Statistică Iaşi: Comisia de Dialog Social, Comitetul Consultativ pentru Persoane Vârstnice, Comisia pentru Egalitate de şanse între femei şi bărbaţi, Grupul tehnic pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare socioeconomică a judeţului Iaşi, Grupul tehnic pentru Strategia de dezvoltare durabilă a regiunii Nord-Est, Comisia judeţeană pentru monitorizarea şi evaluarea calităţii aerului, Grupul tehnic pentru elaborarea Strategiei în domeniul asistenţiei sociale a judeţului Iaşi, invitat la Autoritatea Teritorială de Ordine Publică a judeţului Iaşi etc.

Anticipez oarecum prima şedinţă a preconizatului Grup de lucru pentru Strategia de Marketing turistic a judeţului Iaşi şi furnizez cititorilor o radiografie statistică a turismului, la nivel naţional şi în profil teritorial. Dacă dorim să vedem cât de important este turismul ca activitate economică într-o ţară ne uităm pe datele referitoare la contribuţia/ ponderea acestuia în Produsul Intern Brut (PIB), la gradul de ocupare a structurilor de cazare turistică, la salariul mediu net în acest sector de activitate.

De la Bruxelles (CE) se vede că rolul jucat de turism în sectorul afacerilor, dar şi pentru calitatea vieţii cetăţenilor (relaxare/ petrecerea timpului liber), este în creştere. Direcţia Generală de Întreprinderi şi Industrie a Comisiei Europene arată că turismul reprezintă peste 5% din PIB-ul UE. Capacităţile de cazare pentru turişti în ţările membre UE furnizează 2,3 milioane de locuri de muncă, iar numărul total de angajaţi în acest sector economic este estimat a fi între 12 şi 14 milioane de persoane.

Potrivit datelor INS, în anul pandemic 2020, ponderea turismului în PIB a fost de 1,5% (minimul perioadei 2008-2020), în scădere faţă de anul „normalˮ 2019, când a fost de 2,9% în PIB (maximul perioadei 2008-2020). Anul 2019 a fost unul dintre cei mai buni ani economici pe care i-am avut după 1990. Ca importanţă economică, turismul românesc este cu mult sub Bulgaria, cu care adesea ne comparăm, ca să nu pomenim de ţările mediteraneene (Grecia, Turcia, Spania, Italia, Franţa) în care turismul este o adevărată industrie. Franţa – destinaţia turistică preferată pe mapamond – a ajuns să fie saturată de turiştii internaţionali care, în vârf de sezon/ vacanţe, pur şi simplu sufocă autohtonii, afectând calitatea vieţii acestora.

Pentru o radiografie a turismului, statistica oficială (INS) furnizează trei indicatori: (1) numărul de sosiri în unităţile de cazare turistice; (2) numărul de înnoptări; (3) indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică. Sosirea unui turist se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În fiecare structură de primire turistică se socoteşte o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă. Înnoptarea este intervalul de 24 ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa spaţiului de cazare turistică şi beneficiază de cazare, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică exprimă relaţia între capacitatea de cazare turistică în funcţiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o perioadă determinată.

Datele operative furnizate de INS arată că, în luna aprilie 2023, comparativ cu luna aprilie 2022, sosirile în structurile de primire turistică inclusiv apartamente şi camere de închiriat au crescut cu 19,9%, iar înnoptările au crescut cu 18,7%. În luna aprilie 2023, comparativ cu luna aprilie 2022, la punctele de frontieră, sosirile vizitatorilor străini au crescut cu 15,4%, iar plecările în străinătate ale vizitatorilor români au crescut cu 9,9%.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în luna aprilie 2023 au însumat 1726,1 mii, în creştere cu 18,7% faţă de cele din luna aprilie 2022. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna aprilie 2023 a fost de 24,9% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în creştere cu 2,5 puncte procentuale faţă de luna aprilie 2022.

În judeţul Iaşi, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna aprilie 2023 au însumat 31371 persoane, în creştere cu 10,8% faţă de cele din luna aprilie 2022. Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna aprilie 2023, 84,7% din numărul total de sosiri (26585 persoane), în timp ce turiştii străini au reprezentat 15,3% (4786 persoane); turiştii străini provin în proporţie de 81,3% din ţări situate în Europa.

În structurile de primire turistică în luna aprilie 2023 au fost înregistrate 51424 înnoptări faţă de 50076 în luna aprilie 2022. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna aprilie 2023 a fost de 41,1% pe total structuri de cazare turistică, mai mare cu 1,2 puncte procentuale în comparaţie cu cel din luna aprilie 2022 (39,9%).

Vârful sosirilor de turişti în unităţile de cazare din judeţul Iaşi este reprezentat de luna octombrie a fiecărui an (Hramul de Sf. Parascheva, sărbătorile Iaşului, sosirea studenţilor). În octombrie 2022, s-au înregistrat 43503 turişti în judeţul Iaşi, din care 40522 turişti în capitala moldavă.

Activitatea de turism în judeţul Iaşi este concentrată în capitala de judeţ, 93% din numărul total de turişti sosiţi în octombrie 2022 s-au cazat în municipiul Iaşi. Datele statistice arată că restul judeţului nu furnizează zone (obiective, structuri de cazare, facilităţi de petrecere a timpului liber şi alte infrastructuri sociale-culturale-economice) de atracţie pentru turişti. Cei mai puţini turişti în judeţul Iaşi sosesc de regulă în luna ianuarie (circa 16000 de sosiri). În timpul anotimpului de iarnă, nici municipiul Iaşi nu prezintă prea mare atractivitate pentru turişti, în comparaţie cu localităţile montane preferate de iubitorii sporturilor de iarnă, dar şi pentru facilităţile de divertisment/ petrecere a timpului în natură.

Turismul în judeţul Iaşi este preponderent de weekend, pentru business, schimburi academice, cultural, religios. Durata medie a cazării în structurile de primire turistică din judeţul Iaşi este de 1,63 zile pentru turiştii români şi 1,70 zile pentru turiştii străini. În lipsa autostrăzilor care să lege Iaşul de Vestul ţării şi al Europei, de Republica Moldova şi Ucraina, principala cale de transport este reprezentată de Aeroportul Iaşi, din ce în ce mai aglomerat, până la inaugurarea noului terminal.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi