O sesizare transmisă Comisiei Europene (CE) de companiile feroviare private din România, pe tema favorizării disproporționate a CFR Marfă de către Statul roman, ridică astăzi uriașe probleme de ordin bugetar. Se cunoaște, prin diverse acte normative, compania feroviară a statului (CFR Marfă) a beneficiat de anularea datoriilor la bugetul public prin conversia acestora în acțiuni (380 mil. Euro), după cum i s-a admis și neplata taxelor de utilizare a infrastructurii (cca. 90 mil. Euro, în raporturile cu CN CFR).

Intrând cu acestea pe tărâmul ajutorului de stat acordat nelegal, CE apreciind că s-a încălcat art. 107 alin. 1 din TFUE, astăzi, la cinci ani după formularea sesizării amintite, trebuie recuperate însemnate sume în baza Deciziei C(2020) 1115/24.02.2020. Calcule recente arată că CFR Marfă trebuie să restituie bugetului de stat nu mai puțin de 1 mld. lei, plus dobânda aferentă și către CN CFR, o sumă chiar mai mare – 1,6 mld. lei, plus dobânda aferentă, drept taxă de utilizare a infrastructurii (Raport de audit al performanței, 2021, vizibil la: https://www.curteadeconturi.ro/uploads/0a750320/4038d53f/7315d717/c102aa38/1784c74f/d538238e/a623f795/85410e8f/SINTEZA_CFR_MARFA_2020_FINAL.pdf).

Astfel, beneficierea în trecut de un avantaj economic neloial față de concurenții săi presupune acum eforturi financiare inimaginabil de mari (cu tot cu dobânzile acumulate, datoria tinde către 0,5% din PIB) pentru eliminarea altor consecințe. Lăsată total din brațe de către stat, CFR Marfă s-ar afla în afara oricărei posibilități de achitare a sumelor în cauză. Activitatea de exploatare este una cât se poate de modestă, din motive asupra cărora nu insistăm aici, cei cca. 4000 salariați ai săi dispunând de ”900 locomotive şi aproximativ 27.000 vagoane, însă în circulaţie fiind doar 350 locomotive şi 11.000 vagoane; aproape 10.000 vagoane sunt indisponibilizate, sub sechestrul pe care l-a pus CFR Infrastructură, inclusiv pentru neplata taxei pentru utilizarea infrastructurii (…)” (Ibid.).

Fiind de datoria Executivului să se implice în rezolvarea situației, spre a se preveni o ”lichidare necontrolată” a debitorului, cu consecințe negative de amploare în actualul context intern și international, a fost propus CE un mijloc alternativ de stingere a creanței reprezentând ajutor de stat. Acesta se bazează pe o procedură derogatorie față de prevederile Codului de Procedură Fiscală și pare a fi soluția cea mai bună pentru a evita riscul declanșării procedurii de infringement față de Statul român de către CE. Calea concretă, din perspectivă juridică, o constituie promovarea unui Proiect de OUG (privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligaţii fiscale şi bugetare din sectorul transportului feroviar), aflat acum în etapa transparenței publice (http://sgglegis.gov.ro/legislativ/docs/2022/01/q_vwpdzhk3895s7jcngm.pdf).

Lecturând Nota de fundamentare a noului act normativ propus, observăm că am avea de-a face cu derogarea de la prevederile a două articole din Legea nr. 207/2025 privind Codul de Procedură Fiscală și a unui articol din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Mai exact, este vorba despre instituirea mai multor posibilități. Și anume, în mod special, în cazul datoriilor CFR Marfă, la trecerea de active în proprietatea statului se vor stinge ”şi creanțele fiscale cu reținere la sursă şi accesoriile aferente acestora” (https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2022/OUG-transport-feroviar.pdf). Apoi, cu ocazia operaţiunii de trecere de active în proprietatea statului – de la operatorii de transport feroviar de marfă, în afara creanțelor fiscale, se vor putea stinge şi alte creanțe bugetare datorate de aceștia.

Totodată, cu ocazia aceleași operațiuni, se va putea recurge și la transferul de bunuri mobile (inclusiv titluri de participare) ale operatorilor de transport feroviar de marfă, pe lângă cele imobile, reglementate în prezent.”, totul desfășurându-se într-o ”procedură accelerată de trecere în proprietatea statului a bunurilor mobile și imobile ale CFR Marfă, în vederea stingerii creanţelor fiscale şi bugetare (…).” Evident, și această procedură va fi reglementată tot de viitoarea OUG. Spre a se evita orice interpretare că s-ar săvârși vreun act evazionist, la art. 6¹ din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, se adaugă prevederea că ”trecerea activelor în proprietatea publică sau privată a statului va fi asimilată plății respectivelor datorii (…)”. Ceea ce mai observăm este că Executivul, în motivarea alegerii acestei soluții legislative, face trimitere, dincolo de rațiuni europene de mediu ori consecințe pandemice etc., la împrejurările legate de conflictul armat ruso-ucrainean. Altfel spus, odată adoptată OUG în cauză, dată fiind criza umanitară din Ucraina (lipsă acută de alimente, medicamente, carburanți și bunuri de strictă necessitate, dar și exodul masiv al locuitorilor din diverse zone), România ar putea contribui mai bine la combaterea efectelor negative apărute.

Tocmai de aceea, s-au invocat, între altele, faptul că s-a aprobat pentru Ucraina acordarea de asistență internaţională, cu titlu gratuit, și că Republica Moldova a solicitat sprijin motivând deficitul de resurse datorat afluxului de refugiați din Ucraina. Nu este lipsită de importanță nici ”necesitatea existenței capacității logistice, în vederea transportării de active și unități militare, în acord cu obligaţiile asumate de către statul român prin tratatul NATO”  (https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2022/OUG-transport-feroviar.pdf). Ceea ce nu s-a amintit aici, desi ar putea prezenta o importanță aparte, este că odată încheiat conflictul menționat, urmează perioada de refacere a zonelor distruse și de repunere pe picioare a economiei ucrainene. Or, în acest context, prezumăm că materialul rulant și infrastructura feroviară ale CFR au menirea să joace un rol cheie în perspectivă.