În destule situaţii, pistele au obstacole (stâlpi, vegetaţie, chioşcuri, bănci etc.), iar acest lucru le face aproape inutilizabi­le. În oraş nu există indicatoare de prioritate pentru biciclişti, iar pistele nu au con­tinuitate: unele se termină brusc, iar în ca­păt este amplasat, eventual, un chioşc.

În următorii ani, Primăria vrea să cheltuiască alţi bani europeni în domeniu, fiind deja depus un proiect ce prevede înfiin­ţarea unui sistem de „bike sharing“ la Iaşi.

„Iaşi Velo City“ presupune amenajarea a 62 de staţii de îmbarcare, a 10 staţii de depanare, a 35 de parcări private şi achizi­ţio­narea a 850 de biciclete (813 mecanice şi 37 electrice) şi a 80 de triciclete (60 pentru persoanele de vârsta a treia şi 20 pentru persoane cu dizabilităţi).

Valoarea tota­lă a proiectului se ridică la 22,2 milioane lei, în condiţiile în care cofinanţarea ajunge la mai puţin de jumătate de milion de lei.

Ce spun bicicliştii despre starea pistelor

Modul în care Primăria a amenajat pistele este criticat dur de comunitatea bicicliştilor. Aproape că nu găseşti biciclist care să nu scoată în evidenţă dezavantajele majore ale pistelor din oraş.

„Nu putem spune că avem în Iaşi nici măcar o singură pistă pentru biciclete pe care să mergi fără probleme dintr-o parte în alta. Sunt nişte improvizaţii pe trotuar, cu două dezavantaje majore. Deranjează şi bicicliştii, şi pietonii, punându-i în conflict unii cu alţii. Din păcate, nu există un normativ clar în UE în privinţa lor, fie­care ţară le-a construit cum a dorit. Au ţi­nut însă cont de ce le-a spus propriul simţ: lăţime astfel încât să nu se agaţe unii pe alţii, separare faţă de trafic auto sau pietonal, material pentru rulare fără pericol etc. La noi ce avem? Piste pe trotuar, cu obstacole în cale (pe malul Ba­hlu­iului sunt bănci!, pe Nicolina staţii de autobuz, chioşcuri, pe Copou la fel), din pavele cele mai multe (material alunecos dacă plouă). La statistica de km dă bine (apropo, ei dublează distanţa lor, înmul­ţind numărul real de km de pistă cu două sensuri). În practică, nu“, a declarat Iuli­an Mofteescu.

El a adăugat că, pentru o pistă realizată recent de către Primărie, pe un bulevard (Primăverii) ce face legătura cu campusul studenţesc din Tudor Vladi­mirescu, municipalitatea nu a respectat propria-i strategie inclusă în Planul de Mobilitate Urbană. Pe bd. Primăverii au fost amenajaţi 600 metri liniari de pistă cu fonduri de la bugetul local.

„Acolo au avut şansa lor să ne arate cum se face, dar au ratat. Desenaseră piste de 1 m lăţime pe sens (deci 2 m), făcute între carosabil şi trotuar, cu bordură de delimitare. Ce au făcut în realitate? Nişte dungi de vopsea şi pavele de altă culoare pe trotuar. Ca o concluzie, acestea nu sunt piste de bicicletă. Sunt trotuare vopsite“, a mai spus biciclistul.

Un alt ieşean, Andrei Ivaşc, a subliniat că pistele nu-şi ating scopul pentru care au fost realizate.

„Prin amplasamentul lor, pistele sunt greu de folosit în funcţia pe care ar trebui să o aibă adică o variantă a transpor­tului urban. Pe trotuare, viteza biciclistului este încetinită de pietonii care ignoră marcajele. Pe carosabil, conducă­torii au­to îi trimit pe biciclişti pe pistă. Se ajunge la situaţia în care cei care folosesc bicicleta sunt obligaţi să o folosească într-un spaţiu inadecvat. Soluţiile sunt găsite din creion fără o cunoaştere a fenomenului în teren“, a spus, la rândul lui, Andrei Ivaşc.

Un alt biciclist, Alexandru Mustiaţă, a punctat lipsa de continuitate a pistelor şi a arătat că nu există în Iaşi indicatoare rutiere pentru biciclişti. El a vorbit şi des­pre situaţia în care se află copiii sub 14 ani, care, conform Codului Rutier, pot circula cu bicicleta doar pe trotuar.

Însă, a spus acesta, atât timp cât starea pistelor este precară, de cele mai multe ori, copiii trebuie să meargă pe carosabil. Mustiaţă a amintit şi de alte obstacole pe piste în une­le zone din oraş: denivelări şi invazia ve­getaţiei, un astfel de exemplu fiind în ca­pă­tul cartierului Copou, în zona aleii Mi­hai Sadoveanu.

În această zonă, în toamna anului trecut, un cercetător ştiinţific, doctor în istorie, a fost amendat pentru că se deplasa cu bicicleta pe carosabil deşi pe trotuar este amenajată o „pistă“.

„Legea o fi clară, doar că realitatea la care se apli­că este o bătaie de joc sau o glumă proas­tă, încadrarea ţine de dispoziţia în care te afli ca suspect de încălcarea Codului Rutier. În fapt, acolo nu veţi găsi o pistă pentru biciclete, ci un trotuar pe care s-au aşternut generos, însă nu gratuit şi nici dezinteresat, zeci, poate chiar sute de mii de pavele. (...) Zisa pistă poate fi, mai degrabă, un deliciu pentru amatorii sporturilor extreme, nicidecum o alternativă la deplasarea cu automobilul, care ar trebui să fie rostul principal al amenajării unei piste pentru biciclişti“, spunea, la vremea respectivă, istoricul pe o reţea socială.

Cum răspunde Primăria

Oficialii municipalităţii ieşene susţin că ţin cont în permanenţă de problemele re­cla­mate de către biciclişti. Dar, realitatea de pe teren arată altceva.

„De fiecare dată când suntem sesizaţi cu privire la existenţa unui obstacol pe pistele de biciclete, in­spectorii municipalităţii intervin prompt pentru îndepărtarea respectivului obstacol. Cele mai multe sesizări le-am avut cu privire la extinderea chioşcurilor şi a micilor comercianţi pe zona de circulaţie a bicicletelor. Proprietarii au fost somaţi/amendaţi. De asemenea, s-a decis mutarea amplasamentelor unor chioş­curi de ziare/presă care obstrucţionau circulaţia bicicletelor“, se arată într-un răspuns al Primăriei, după ce am pus la dispoziţia instituţiei o serie întreagă de nemulţumiri ale bicicliştilor.

Despre mo­dul în care au fost amenajate, municipalitatea spune că opţiunea de a realiza piste pe trotuare a fost adoptată în concordanţă cu Ghidul Metodologic publicat de Ministerul Dezvoltării Regionale, document ce reglementează proiectarea, exe­cuţia, utilizarea şi mentenanţa lucrărilor de infrastructură pentru biciclete.

„Ar fi fost dificil să realizăm piste de biciclete pe drumurile publice, deoarece, prin aplicarea normativelor în vigoare în ceea ce priveşte circulaţia pe drumurile publice, s-ar fi îngreunat traficul auto, unde regăsim indici de trafic ridicaţi. De asemenea, s-a avut în vedere şi siguranţa utilizatorilor de biciclete. Acolo unde s-a putut aplica această soluţie, a fost delimitat spaţiul carosabil de cel destinat bicicliştilor, aceasta fiind folosită la amenajarea pistelor de biciclişti aferente Zonei de Agrement Ciric“, au mai spus oficialii Primăriei.

În răspunsul oferit, municipalitatea susţine că, la acest moment, este în lucru un proiect care prevede identificarea unor modalităţi de execuţie a unor piste destinate bicicliştilor care să unească pistele deja existente, în replică faţă de lipsa de continuitate a traseelor.

În ceea ce priveşte omologarea pistelor, oficialii in­stituţiei spun că acestea au fost realizate con­form recomandărilor şi normelor în vigoare.

„Pistele de biciclete au fost recepţionate atunci când au fost recep­ţionate proiectele cu finanţare europeană. Dacă nu s-ar fi respectat cerinţele din Ghidul Solicitantului, proiectele pe fonduri europene care prevedeau piste de biciclete ar fi fost respinse“, se mai arată în răspuns.

Chiar dacă pistele au fost amenajate în cadrul unor proiecte unde apelul nu a fost unul competitiv (cu o singură excepţie), introducerea acestor piste în proiect a adus punctaje în plus la eva­luările realizate de către autoritatea de ma­nagement.

Cei 42 km amenajaţi cu fonduri europene au beneficiat de finanţare în cadrul a cinci proiecte depuse în Pro­gramul Operaţional Regional 2007 – 2013. Proiectele au prevăzut, în principal, lucrări de infrastructură precum reabilitarea de străzi, construirea de pasaje şi refacerea de căi de rulare.

Patru dintre proiecte au însumat 31 km de pistă şi au fost depuse pe axa 1 de finanţare, acolo unde Primăria Iaşi a avut dedicată o linie de finanţare: „Modernizarea legăturii rutiere – Centrul Intermodal de Transport Gara Iaşi“ (6.530 ml de pistă), „Dezvoltare reţea rutieră în zona culturală, istorică şi turistică“ (10.409 ml), „Dezvol­tare şi reabilitare arteră funcţională Sud“ (3.963 ml) şi „Dezvoltarea axei de transport Est-Vest“ (7.535 ml).

Un alt proiect a fost pe axa 4 POR, apelul fiind competitiv, şi a vizat investiţii în zona de agrement Ciric (a cuprins şi 2.570 ml de pistă). Nu în ultimul rând, 11.000 ml de pistă au fost amenajaţi în cadrul proiectului Archi­medes, proiect ce a beneficiat de finanţare europeană în cadrul programului CIVITAS. Cu fonduri de la bugetul local, Pri­măria a amenajat 6.600 ml.

În exerciţiul bugetar european actual, municipalitatea are în plan să amenajeze doar 914 ml de pistă în cadrul unui proiect ce prevede reabilitarea unei căi de rulare pentru tramvaie.

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi „Ziarul de Iaşi“ în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Under­standing, Re­porting, Disse­mi­nation“, cofinan­ţat de UE prin DG Regio. Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia ofici­ală a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei infor­ma­ţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.