FOTO: Cea mai amplă dezbatere locală despre Autostrada Unirii. 16 opinii despre A8!

vineri, 16 noiembrie 2018, 02:50
13 MIN

Important eveniment ieri în Sala Mare a Primăriei municipiului, care s-ar putea dovedi în viitorul apropiat punctul de plecare al unui demers naţional esenţial pentru evoluţiile viitoare ale celui mai de anvergură proiect zonal. 

Şefii oraşului, parlamentari din toate partidele, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi ai societăţii civile s-au reunit ieri, la Primărie, într-o amplă dezbatere pe tema proiectului autostrăzii A8 Iaşi – Târgu Mureş: cum putem folosi fondurile UE pentru finanţarea proiectului? Evenimentul, organizat de Freedom House în parteneriat cu „Radio France Internationale“ şi „Ziarul de Iaşi“, s-a întins pe parcursul a peste două ore, opiniile şi datele prezentate, unele în premieră, fiind extrem de utile şi interesante. Ovidiu Nahoi, redactor-şef al RFI, a explicat că dezbaterea face parte dintr-un proiect mai larg, în care jurnalişti din toată ţara redactează articole despre modul în care au fost cheltuite fonduri europene, materiale ce sunt publicate atât pe PressHub.ro, cât şi în ziarele partenere. „Proiectul îşi propune să menţină viu interesul în România pentru fondurile europene“, a spus Ovidiu Nahoi. Acesta, alături de Alexandru Lăzescu, preşedinte „Ziarul de Iaşi“, a moderat incitanta dezbatere de ieri. Citiţi o amplă relatare de la dezbatere, opiniile participanţilor şi amănunte despre informaţiile prezentare.

 

Dezbaterea de ieri din Sala Mare a Primăriei a durat peste două ore. În prima parte a dezbaterii s-a discutat intens pe recent aprobata „lege A8”. În cazul în care preşedintele Klaus Iohannis va promulga legea până pe 1 decembrie, atunci Guvernul va fi obligat, cel puţin în opinia unor participanţi, să prevadă în bugetul naţional pe 2019 o sumă de bani.

Avem o lege. Ce facem cu ea?

Asociaţiile „Moldova vrea autostradă” şi „Împreună pentru A8” au declarat public încă de săptămâna trecută, că suma necesară este de 150 milioane euro (pentru studii). În context, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Alin Şerbănescu, a adus şi o noutate: licitaţiile pentru studiile de fezabilitate nu vor mai fi lansate anul acesta, ci cel mai devreme în prima jumătate a anului 2019, deşi ultimul termen avansat era trimestrul IV al anului curent. Inutil de precizat că CNAIR anunţă de vreo trei ani că în anul următor vor fi lansate procedurile. Dar, de data asta, licitaţiile vor face referire doar la tronsoanele Tg. Neamţ – Ditrău şi Ditrău – Tg. Mureş întrucât sectorul Iaşi – Tg. Neamţ a ajuns, prin voinţa Guvernului, la Comisia Naţională de Prognoză. La acest moment, viziunea Ministerului Transporturilor constă în realizarea tronsoanelor de la CNAIR cu fonduri europene, în timp ce pentru celălalt tronson se vehiculează ideea unui parteneriat public-privat. În schimb, în „Legea A8” se prevede ca tronsonul să revină la CNAIR, iar compania va trebui să-şi schimbe optica în ceea ce priveşte calendarul de realizare a autostrăzii, după cum a observat şi deputatul Camelia Gavrilă (PSD) în timpul discuţiilor. „Orice lege este obligatorie, iar Guvernul este obligat să o pună în practică”, a spus deputatul Petru Movilă (PMP), iniţiatorul „legii A8”. Mai mulţi participanţi la discuţii au avut opinii asemănătoare, moment în care primarul Mihai Chirica le-a amintit că orice lege poate fi schimbată prin ordonanţă de urgenţă dată de Guvern. Cert este că, cel mai frecvent, participanţii s-au împăcat cu gândul că „Legea A8” ar putea fi cel mult un factor de presiune la adresa Guvernului.

Idee primită cu mari reţineri: studiu făcut cu bani de la bugetele locale

Un moment tensionat al dezbaterii a fost în timpul luării de cuvânt a viceprimarului Radu Botez (ALDE). Edilul a pus sub semnul întrebării posibilitatea accesării de fonduri UE pentru autostradă, lucru care a stârnit nemulţumirea reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale. Mai mult, viceprimarul a vorbit şi despre aparenta lipsă de importanţă a autostrăzii A8 în context european, odată cu problemele apărute în sudul Ucrainei, loc în care trebuia să ajungă această autostradă, pentru interesul UE faţă de resursele minerale de aici. Tot Botez a fost cel care a propus o idee în premieră: studiul pentru cei circa 70 km ai autostrăzii de pe teritoriul judeţului Iaşi să fie făcut cu bani daţi de autorităţile ieşene. Potrivit viceprimarului, suma nu ar trece de 10 milioane euro, iar construcţia propriu-zisă ar putea ajunge la circa 400 milioane euro. În context, Paul Butnariu, de la Camera de Comerţ, a amintit că există asociaţia Euronest, care poate înfiinţa o companie regională ce poate atrage fonduri europene. La dezbatere a fost şi Alina Popa (şefa Euronest), dar aceasta a plecat din sală după o tentativă eşuată de a lua cuvântul, şi nu mai era prezentă la intervenţia lui Butnariu, pentru precizări.

Primarul: „Trebuie să ne mobilizăm într-o manieră radicală”

Spre finalul dezbaterii, discuţiile au dus spre ideea constituirii unui „grup de lucru”, o echipă de maximum 10 oameni care să fie partenerul oficial de dialog cu Guvernul şi Ministerul Transporturilor. Propunerea a venit din partea parlamentarilor, cei care, cel puţin la nivel declarativ, sunt mereu în consens pentru „proiectele majore ale Iaşului”, dar realitatea arată că, de cele mai multe ori, scopul este unul pur electoral. Senatorul PSD Vasile Toma a subliniat că o coalizare a tuturor parlamentarilor din judeţele Moldovei pentru autostrada A8 este greu realizabilă. „Nu am reuşit să adun nici măcar parlamentarii PSD din toate judeţele. (…) Fiecare îşi vede de judeţul lui”, a spus Toma. Totuşi, în urmă cu 12 ani, fostul şef al liberalilor ieşeni, Relu Fenechiu, a adunat la aceeaşi masă zeci de parlamentari din Moldova care au semnat pentru a sprijini proiectul. Ulterior, în 2007 a fost lansat studiul de prefezabilitate, iar în 2011 a fost gata cel de fezabilitate. Înainte de constituirea unui „grup de lucru”, alţi participanţi la discuţii au fost de părere că trebuie o mobilizare „într-o manieră radicală” în sprijinul autostrăzii. Afirmaţia i-a aparţinut primarului, dar acesta nu a detaliat, adăugând doar că „nu mai este timp de joacă şi trebuie acţionat cu fermitate”.

Societatea civilă a relansat proiectul

Dacă a fost un punct în care toţi participanţii s-au pus de acord, atunci acesta a fost faptul că societatea civilă a reintrodus proiectul autostrăzii A8 pe agenda publică. Fără presiunea constantă exercitată în ultimul an de către cele două asociaţii, probabil nici „Legea A8” nu era acum aprobată, au spus la unison parlamentarii prezenţi. La dezbatere au participat reprezentanţi ai ambelor asociaţii, iar în cadrul discuţiilor, ei au adresat o serie de întrebări punctuale reprezentantului CNAIR, dar răspunsurile nu au fost neapărat cele căutate de aceştia. Alin Şerbănescu (CNAIR) a fost luat peste picior şi de către deputatul PNL Costel Alexe. „Domnule Şerbănescu, am impresia că sunteţi un politician mai bun decât mine. De la masa asta, vă spun cu prietenie, nu-şi imaginează nimeni că în 2025 vom merge pe tot traseul autostrăzii”, a spus Alexe. De altfel, reprezentantul CNAIR, la un moment dat, a încurcat autostrăzile. El a spus că realizarea A8 „nu exclude A7” (Buzău – Paşcani), parlamentari şi reprezentanţii asociaţiilor atrăgându-i imediat atenţia că, probabil, vrea să spună că nu exclude A13 (Bacău – Braşov). Totodată, Ionel Apostol, preşedinte „Împreună pentru A8”, i-a transmis acestuia că moldovenii nu vor accepta sub nicio formă ideea parteneriatului public-privat pentru sectorul Iaşi – Tg. Neamţ, care ar presupune taxe. Una dintre concluziile dezbaterii i-a aparţinut jurnalistului Pavel Lucescu: „Politicienii din Moldova nu se vor uni până ce nu vor fi şi în celelalte judeţe asociaţii care să-i oblige pur şi simplu. Eu am o vorbă: politicienii nu fac nimic decât de frică”, a spus Lucescu. Până la prima lopată la autostrada A8, dacă ea va fi, punctul pe „i” l-a pus Paul Butnariu de la Camera de Comerţ: „Avem 126 de localităţi pe care trebuie să le traversăm de la Iaşi până la Oradea, şi niciuna nu are centură”.

Intervenţiile participanţilor

Din majoritatea luărilor de cuvânt, principala idee degajată a fost crearea unei unităţi de susţinere a proiectului în Parlament la nivel regional, prin aleşii din judeţele învecinate.

Dorin Dobrincu, „Moldova vrea autostradă” – Noi nu susţinem doar autostrada A8. Este foarte important, pentru solidaritatea şi coeziunea regională, să înţelegem că mai sunt şi alte proiecte de infrastructură esenţiale pentru Moldova, în particular, şi pentru România în ansamblu. (…) La fel de important este să ţinem cont de priorităţile regiunii, iar A8, din acest punct de vedere, este avantajată, dar nu neglijăm alte proiecte de infrastructură.

Petru Movilă, deputat PMP şi iniţiator al "Legii A8" –  Să facem o echipă de lucru care să fie partenerul oficial de dialog cu Guvernul şi Ministerul Transporturilor. Dacă nu, vom fi haiduci şi vom sfârşi prin a ne certa noi între noi în loc să ne batem cu Guvernul şi Ministerul Transporturilor, ca să vedem care a fost mai frumos şi mai deştept la Iaşi.

Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt CNAIR – Dintre cei 311 km ai autostrăzii, în administrarea CNAIR au rămas în acest moment 211 km, ceilalţi 100 km (Iaşi – Tg. Neamţ, n.r.) sunt în pachetul de parteneriate publice-private lansate de Guvern. În ceea ce priveşte sectorul rămas la noi, ce înseamnă două treimi din autostradă, avem un calendar foarte strâns în ceea ce priveşte lansarea studiilor de fezabilitate. Sperăm ca în cea de-a doua parte a anului viitor să avem deja semnate contractele. Dacă lucrurile vor merge cursiv, putem să intrăm undeva în anul 2021 în faza de execuţie, iar la finalul lui 2025 să avem autostrada finalizată.

Ionel Apostol, preşedinte „Împreună pentru A8” –  Noi, cei din Moldova, nu acceptăm sub nicio formă ca sectorul Ungheni – Iaşi – Tg Neamţ să fie făcut prin parteneriat public-privat chiar dacă Guvernul se pare că trece peste voinţa oamenilor din această zonă. La discuţiile despre bugetul de stat pe 2019, atunci se va confirma şi votul din Parlament; dacă atunci nu vom susţine şi nu vor fi alocaţi bani pentru autostradă, se pare nici legea, nici acţiunile noastre nu au avut nicio importanţă. Trebuie să facem presiune maximă şi să determinăm Guvernul şi CNAIR să treacă sectorul de la Ungheni la Tg. Neamţ în acelaşi context ca şi celelalte două sectoare. 

Marius Bodea, deputat PNL – În hotărârea Guvernului 666/2016, care este strategia de implementare a master planului, este strecurată o "şopârlă", anume că în exerciţiul 2014 – 2020 autostrada A8 este finanţabilă doar cu derogare de la Comisia Europeană pentru deficitul structural. Ceea ce nu se va întâmpla niciodată. În fapt, ea este programată după 2023 încolo. Dacă vreţi să fie absorbit un leu din bani europeni, trebuie de urgenţă presiune pe guvern care să modifice HG 666, pentru că această modificare se face doar cu notificarea prealabilă a Comisiei şi acest proces durează 6 luni. Abia apoi poate fi cheltuit un euro din bani europeni.

Camelia Gavrilă, deputat PSD – "Un pas important s-a realizat prin votarea proiectului de lege, demers pe care l-am susţinut încă din fazele incipiente… Nu trebuie să uităm că în această odisee a proiectului au existat peste 10 ani de studii de fezabilitate, dezbateri, polemici, cheltuieli din bani publici. La acest moment ne aflăm, în sfârşit, în etapa în care legea va trebui aplicată. Dublată însă de existenţa unei formule de finanţare din bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, prin accesarea fondurilor europene. Cred că trebuie să ne propunem o anume alocare bugetară, realistă, pentru anul 2019, demers care să fie susţinut unitar de către parlamentarii ieşeni (…) Un alt aspect esenţial este legat de unitatea parlamentarilor şi a grupurilor politice din judeţele Moldovei. Unitatea parlamentară trebuie să se extindă la nivel regional, iar elementele subiective, proiectele locale, părerile diferite cu privire la alte trasee şi alternative trebuie să se estompeze, în favoarea argumentelor logice şi a intereselor zonale.

Mihai Chirica, primarul Iaşului – Nu sunt sceptic, sunt aproape negativist să cred că lucrurile prind contur în perioada următoare, iar imaginea pe care a lăsat-o (Guvernul, n.r.) cu introducerea tronsonului Iaşi – Tg Neamţ în variantă de parteneriat public-privat este şi răspunsul la această perspectivă. Există consensul politic, dar, din punctul meu de vedere, e mai puţin consensul guvernării, pentru că acolo lucrurile se judecă în altă modalitate. Nu există dorinţă.

Victor Chirilă, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi – Cu autostrada ne aflăm în situaţia în care eram acum 10 ani cu Aeroportul. Şi acum, ca atunci, forţele politice ar trebui să-şi dea mâna şi să presăm Guvernul în aşa fel încât să aloce fondurile necesare.

Paul Butnariu, şeful Camerei de Comerţ – Ce revoltă mediul privat este această lipsă de apetenţă, această indiferenţă în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene. Atât timp cât autostrada este pe un coridor principal european, faptul că noi nu accesăm fonduri UE este similar cu o firmă privată care are bani disponibili în bancă, fără dobândă, şi care dă faliment.

Romeo Asiminei, sociolog – În 2060, populaţia României va scădea, aceasta este ultima estimare a Institului Naţional de Statistică. În ciuda acestei prognoze, populaţia municipiului Iaşi va creşte cu 30% în 2060, aşa că ieşenii au nevoie de autostradă.

Radu Botez, viceprimar – Cred că această autostradă nu mai reprezintă un punct important pe harta Europei din cauza războiului survenit în partea de sud-est a Ucrainei pentru că această autostradă avea ca ţel final zona Cotului Donului, zonă mineralieră puternică care ar fi favorizat economia întregii Europe. Cred că ar trebui să fim în stare să o facem cu sau fără fonduri UE pentru că nu ştim dacă există aceste fonduri. 

Costel Alexe, deputat PNL – Autostrada nu ar fi intrat din nou în agenda publică dacă nu ar fi fost cele două asociaţii din Iaşi. Noi suntem astăzi în situaţia în care, deşi am avut o etapă câştigată, discutăm în continuare cum să acţionăm separat. Putem să avem o viziune comună, trebuie o structură formală sau informală în care să ne regăsim cu toţii, să fie un deziderat al nostru. 

Dan Radu, „Moldova vrea autostradă” – Să nu ne iasă din minte faptul că autostrada A8 este importantă şi este decisivă, nu neapărat pentru că este o mediană, că este în mijlocul regiunii, ci pentru că leagă această regiune de reţeaua europeană, la Tg. Mureş. Salvarea economiei moldoveneşti vine din această conectivitate.

Radu Grădinaru, consul onorific al Franţei în România – Am, împreună cu un partener francez, un business, de 18 ani facem căsuţe de grădină pentru comerţul de hypermarket. Cărăm şi livrăm cu camioane de 20 tone care traversează în primul rând România şi apoi până în Franţa, Spania sau Portugalia. Este foarte greu de lucrat din cauza acestui sector până la Oradea, ar fi superb să putem duce pe autostradă de la Iaşi sau de la Gura Humorului, în cazul meu până în Franţa.

Vasile Toma, senator PSD – Trebuie să popularizăm valoarea proiectului care apare în Master Planul Naţional de Transport şi anume 4,06 miliarde euro. Asta este suma de la care trebuie să pornim discuţiile, nu 6, nu 7, nu 9. Studiile de fezabilitate făcute în 2011 nu mai sunt actuale, un singur exemplu – la studiile geotenice s-au schimbat şi normativele europene.

Pavel Lucescu, jurnalist – Plecăm toţi şi uităm tot ce s-a discutat aici, asta se-ntâmplă de ani de zile. Fără să fac vreo referire la vreun politician de aici, nici nu contează politicienii. În chestiunea autostrăzii nu contează politicienii, îi putem schimba valuri după valuri, iar ei vor avea aceeaşi logică de funcţionare: Autostrada A8 – este bine să vorbesc despre ea, să mă laud cu ea, dar să nu mişc nimic pentru că nu-mi aduce voturi. Că există un deputat sau altul care se străduie mai mult, e adevărat, dar sunt excepţii. Nu, politicienii din Moldova nu se vor uni până ce nu vor fi şi în celelalte judeţe asociaţii care să-i oblige pur şi simplu. E o vorbă: politicienii nu fac nimic decât de frică.

FOTO: Dan LUCA

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi „Ziarul de Iaşi“ în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanţat de UE prin DG Regio. Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii