Unele meserii se află în faţa unor schimbări importante, în special în domenii precum agricultură şi industria metalurgică, unde cererea de forţă de muncă se va diminua semnificativ peste doar câţiva ani, potrivit unui studiu realizat de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS), consultat de „Ziarul de Iaşi”.

Pe de altă parte, în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale se aşteaptă să fie nevoie de mai mulţi oameni în următorii ani. Dar există şi aici o problemă: în România nu se investeşte suficient în echipamente tehnologice, adică în aparate şi dispozitive specifice, iar pe lângă asta există o lipsă aproape totală a serviciilor de întreţinere şi reparaţii pentru echipamentele medicale, ceea ce face ca joburile în acest domeniu să fie mai puţin solicitate.

Tehnologia schimbă piaţa muncii

Toate aceste schimbări vin pe fondul transformărilor în economie şi tehnologie, care influenţează modul în care piaţa muncii se va configura în perioada 2025-2030, aşa că autorii studiului subliniază necesitatea pregătirii tinerilor pentru meseriile viitoare, venind cu direcţiile în care ar trebui să se orienteze învăţământul superior.

Pentru lucrătorii calificaţi în agricultură se estimează o scădere a cererii foarte accentuată, de peste 300.000 de persoane, în timp ce numărul muncitorilor calificaţi în metalurgie, maşini şi echipamente electrice se anticipează că va scădea cu aproximativ 100.000 de persoane până în 2030. Va fi cerere scăzută şi pentru muncitori constructori şi asimilaţi (fără a fi incluşi electricienii), lucrători în domeniul vânzărilor şi muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi, se precizează în studiu.

Pe ce ar trebui să se axeze facultăţile din ţară

În agricultură situaţia se anunţă destul de dificilă, deoarece autorii studiului au stabilit că pentru învăţământul superior cu profil agricol nu există nicio ocupaţie pentru care se manifestă vreo tendinţă crescătoare de-a lungul perioadei de prognoză, adică între 2025-2030. Totuşi, ei consideră că principalele ocupaţii ar putea fi cele de inginer agronom şi inginer zootehnist, însă cu o componentă puternică de IT şi cercetare (inginer cercetător agronom, zootehnist, silvicultor, piscicultor). „De asemenea, ţinând cont de procesul de automatizare extrem de intens pe care îl cunoaşte întregul sistem de maşini şi utilaje agricole, considerăm extrem de importante ocupaţiile de inginer mecanic utilaj tehnologic maşini agricole”, se menţionează în studiul INCSMPS.

Autorii mai cred că, date fiind riscurile din ce în ce mai mari de extindere a unor boli contagioase, este important ca medicii veterinari să fie specializaţi în prevenirea şi combaterea acestor boli, deci şi această ocupaţie va fi la mare căutare în viitor.

Ce se va întâmpla în sistemul de sănătate şi asistenţă socială

În sectorul sănătate şi asistenţă socială se prevede o creştere substanţială a cererii de personal în anii care vin, de peste 100.000 de persoane. Va fi cerere mare în câmpul muncii atât pentru oameni cu calificare superioară, cât şi cu calificare medie. Însă există „o bubă”, mai exact nu se fac investiţii în infrastructura tehnologică specifică, respectiv în aparatură şi echipamente, lucru care semnalează dependenţa de importuri a acestui sector de activitate. În plus, există o lipsă aproape completă a unor facilităţi de mentenanţă şi service de aparatură medicală, care conduce la reducerea cererii de personal pentru astfel de ocupaţii.

„Piaţa care nu reuşeşte să investească în infrastructura tehnologică, chiar dacă investeşte în resursa umană (în educaţie şi formare profesională, cu alte cuvinte), va contabiliza această investiţie la pierderi nete (…). Din acest punct de vedere, este necesară în acest sector, iar această necesitate ne este semnalată de reducerea de cerere la personalul de mentenanţă echipamente şi aparatură, o investiţie în infrastructura tehnologică specifică, fără de care orice investiţie în educaţia şi formarea profesională a resursei umane şi, mai ales, orice creştere de volum a ofertei de personal de specialitate (ocupaţiile de medic şi asistent medical) sunt fără efect sau efectele pot fi exact la opusul celor aşteptate”, susţin autorii studiului.

Situaţia în sistemul de învăţământ

În sistemul de învăţământ, printre ocupaţiile către care va trebui orientată oferta educaţională specifică ar fi, potrivit INCSMPS, cele de educator specializaţi, consilier orientare privind cariera, pedagog social, specialist în activitatea de coaching, specialişti în întreţinerea şi dezvoltarea de platforme web educaţionale şi cele de orientare profesională şi în carieră.

Cum va evolua cererea pentru sectorul construcţii, în perioada 2025-2030

În sectorul construcţiilor se estimează că va fi un declin major al populaţiei ocupate în perioada analizată, de peste 100.000 de persoane. Aici, învăţământul superior de profil va trebui să se concentreze către ocupaţia de bază de inginer construcţii civile şi industriale, dar cu specializări către sistemele de conservare şi generare de energie de către locuinţe, de construcţie de instalaţii de reciclare şi sortare a deşeurilor, construcţii industriale specifice facilităţilor de generare de energii neconvenţionale, precum şi către inginerii de instalaţii.

Un loc important ar trebui să îl aibă, printre altele, şi specializarea de inginerie de construcţii şi mentenanţă infrastructură.

Cum va arăta până în anul 2030 situaţia în sectorul bănci şi asigurări

În cadrul sectorului bănci şi asigurări se estimează că se va produce un avans uşor al cererii de forţă de muncă până în 2030. Ce spun autorii: „Este evident că şi aici prioritate vor avea ocupaţiile care vor dezvolta diferitele tipuri de aplicaţii informatice specifice sectorului şi care vor avea drept efect pe termen mediu şi lung şi de durată, reducerea personalului de deservire de tip front-desk, ce constituia până în prezent cea mai mare parte a personalului din acest sector. În contextul informatizării serviciilor este evident că ocupaţiile de administrator de reţea de calculatoare, manager proiect informatic, programator, inginer de cercetare în automatică , inginer de cercetare în calculatoare, inginer proiectant şi inginer administrator de aplicaţii de tip web, inginer de securitate informatică, inginer de dezvoltare a produselor software, inginer de sistem în informatică , inginer de sistem software, specialist în e-Media, e-banking, e-marketing vor constitui ocupaţiile cu cerere în această ramură de activitate.”

Situaţia din industria constructoare de maşini

Industria constructoare de maşini va prezenta o stagnare a cererii, potrivit datelor prezentate în studiu. Printre ocupaţiile pe care învăţământul superior tehnic de profil ar trebui să se concentreze se află cele de inginer cercetare în maşini şi utilaje cu comandă numerică, inginer cercetare şi inginer mentenanţă linii de producţie automatizate, inginer software construcţii auto, inginer de cercetare în tehnologia construcţiilor de maşini şi arhitect naval.

Va creşte numărul angajaţilor din sectorul administraţie publică şi apărare

La stat se anunţă, ca de obicei, vremuri bune. Studiul arată că în sectorul administraţie publică şi apărare se anticipează o creştere semnificativă a populaţiei ocupate, de aproape 60.000 de persoane. Ocupaţiile pentru care cererea se apreciază că va spori considerabil sunt lucrători în domeniul serviciilor personale, de îngrijire şi de protecţie, majoritatea persoanelor având un nivel de calificare înalt. Ocupaţiile către care ar trebui orientată oferta educaţională specifică ar fi acelea de asistent pentru îngrijirea persoanelor vârstnice, asistent personal de îngrijire asistent medico-social, specialist în economia socială, mediator sanitar, pedagog social, facilitator de dezvoltare comunitară şi lucrător social pentru persoane cu probleme de dependenţă.

Situaţia din domeniul sectorului utilităţilor

Sectorul utilităţilor se referă la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, unde se estimează că va urma o contracţie a cererii de forţă de muncă, de circa 35.000 de persoane. „Învăţământul superior de profil va trebui să se orienteze către ocupaţii cum ar fi cele de inginer de cercetare în centrale hidroelectrice în ingineria mediului, specialist în managementul deşeurilor, inginer de cercetare în protecţia mediului, inginer exploatare echipamente şi instalaţii nucleare. (…) De asemenea, trebuie accentuată pregătirea de specialişti în ingineria de întreţinere a centralelor electrice şi a celor termice”, se menţionează în documentul citat. 

Totuşi, autorii studiului înţeleg că unele domenii de specializare nu se potrivesc perfect cu cerinţele economiei naţionale. Ei spun că vor exista mereu specializări fără corespondenţă directă în activităţile economiei, la fel cum vor exista şi activităţi pentru care nicio specializare nu va fi suficientă pentru a pregăti oamenii. De asemenea, vor exista mereu specializări mai generale care pot pregăti pentru o varietate largă de locuri de muncă.