Cifra de afaceri totală a firmelor ieşene a crescut anul trecut cu 36% faţă de anul 2008, semn că efectele crizei economice s-au estompat considerabil, dar chiar şi în aceste condiţii Iaşul nu-şi găseşte locul printre primele judeţe la acest indicator. Potrivit unei statistici realizate de Ziarul Financiar în baza datelor primite de la Registrul Comerţului, firmele ieşene au avut anul trecut o cifră de afaceri de 20,3 miliarde lei, cifră ce clasează judeţul pe locul 15 la nivel naţional, dacă luăm în calcul inclusiv municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov. Referitor la zona de nord-est, Iaşul ocupă locul 1, ba chiar însumează aproape cât judeţele Neamţ (10,1 miliarde lei), Botoşani (6,2 miliarde lei) şi Vaslui (5,4 miliarde lei) la un loc. Celelalte două judeţe ale regiunii au rezultate promiţătoare, Suceava cu 15,2 miliarde lei şi Bacău cu 18 miliarde lei, dar ies în evidenţă cu creşteri semnificative faţă de anul 2008, respectiv de 61% şi 81%. La nivel naţional, exceptând Bucureştiul cu o cifră de afaceri de 458,1 miliarde lei şi Ilfovul cu 75,7 miliarde lei, Iaşul este depăşit de alte 12 judeţe. Următoarele două judeţe în top, Timiş cu o cifră de afaceri de 49,2 miliarde lei şi Cluj cu 47,9 miliarde lei, depăşesc lejer toată cifra de afaceri a judeţelor din regiunea de Nord-Est (75,2 miliarde lei). Cu ajutorul fabricii de automobile Dacia, Argeşul ocupă locul 5 cu o cifră de afaceri de 47 miliarde lei, urmat de Constanţa cu 44,3 miliarde lei, care profită de deschiderea la Marea Neagră. Următoarele poziţii aparţin unor judeţe din zona central – vestică a ţării, respectiv Braşov cu o cifră de afaceri de 40,9 miliarde lei, Prahova cu 40,1 miliarde lei, Mureş cu 27,6 miliarde lei, Sibiu cu 27,1 miliarde lei, Bihor cu 26,5 miliarde lei şi Arad cu 25,9 miliarde lei. Între aceste judeţe şi Iaşi, beneficiind de creşteri de 80-100%, şi-au făcut loc şi judeţele Galaţi cu 20,9 miliarde lei şi Dolj cu 21,7 miliarde lei (datorită fabricii Ford de la Craiova).

O a doua explicaţie a cadrului universitar este de natură tehnică şi face referire la modul în care se realizează teritorializarea statistică a cifrei de afaceri, anume că aceasta se înregistrează în dreptul judeţului în care se află sediul social al firmei. „Din această cauză există judeţe care sunt propulsate de marile firme multinaţionale sau chiar naţionale, care-şi realizează cea mai mare parte a cifrei de afaceri în exteriorul judeţelui. Bucureştiul este cel mai bun exemplu, în acest sens, dar i se adaugă şi alte judeţe, dintre care aş menţiona Clujul, care îşi realizează peste 15% din cifra de afaceri în astfel de companii (MOL România, Banca Transilvania şi Electrica Distribuţie Transilvania Nord S.A.). Din această perspectivă, Iaşul e un judeţ care face parte din a doua categorie, producând cifra de afaceri contabilizată la alte judeţe. Am să dau câteva exemple din domeniile IT&Outsourcing, domeniile economice considerate cele mai dinamice în oraşul nostru. Continental Automotive România are 1400 de angajaţi ce lucrează în R&D, fiind una dintre firmele cu cei mai multi angajaţi din judeţ, dar nu contabilizează la cifra de afaceri nici măcar un leu. Totul se contabilizează la Timiş, unde se află sediul social al firmei. Iar exemplele sunt multe, având în vedere că aproape 5000 de ieşeni din domeniile IT&Outsourcing (dintre cei 12.600) lucrează la firme cu sediul în alte unităţi teritorial-administrative (Bucureşti, Cluj, Timişoara sau Braşov): UBIS, GfK, Capgemini, Enadava, Accenture – Energyquote, EOS KSI, Pentalog, Softvision, Bitdefender, Oracle etc. Repartiţia cifrei de afaceri trebuie privită cu o oarecare circumspecţie, din cauza clivajului dintre locul unde se contabilizează şi locul unde se realizează efectiv cifra de afaceri. Cu toate acestea relevă un ecart de dezvoltare din ce în ce mai mare între regiunile României”, a concluzionat George Ţurcănaşu.