Judeţul Iaşi intră în faliment! Guvernul dă o gaură de 5 milioane de euro în buget

Judeţul ar putea să-şi declare falimentul anul viitor. O ordonanţă de urgenţă aflată la un pas de transformarea în lege stabileşte noi reguli de finanţare a sistemului de protecţie socială. Practic, Guvernul va lăsa în bună parte finanţarea unor programe naţionale în seama autorităţilor locale. „La prima strigare”, preşedintele Consiliului Judeţean, Cristian Adomniţei a evaluat pierderea financiară pe care o va suferi judeţul la aproximativ 5 milioane de euro. Banii vor reprezenta suma pe care CJ va trebui să o scoată din bugetul propriu pentru a acoperi cheltuieli sociale plătite până acum din bugetul naţional. „Nu se poate aşa ceva. De unde să scoatem bani? Singurul loc de unde se poate rupe este de la investiţii, ceea ce înseamnă să nu mai facem nimic. E un haos, haos care se extinde. Ne falimentează efectiv”, a spus Adomniţei.

Problema este reprezentată de un singur articol al Ordonanţei de urgenţă 103/2013 privind salarizarea personalului bugetar în anul 2014 şi alte măsuri privind cheltuielile publice. Acesta prevede că începând de anul viitor, finanţarea sistemului de protecţie a copilului, a drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap şi indemnizaţiile de handicap “se asigură de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în proporţie de cel mult 75% din necesarul stabilit. Pentru finanţarea integrală a cheltuielilor, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să aloce sume din bugetele locale ale acestora, dar nu mai puţin de 25%”. Până în acest an, legea nu stabilea un procent clar de împărţire a cheltuielilor între autorităţile locale şi stat. Dacă un consiliu judeţean nu-şi putea permite să contribuie cu fonduri, fie făcea economii, fie solicita fonduri suplimentare la o rectificare bugetară.

Nu numai că nu primeşte, dar CJ poate da şi bani înapoi

În acest an, sumele venite de la bugetul de stat pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului şi a drepturilor persoanelor cu handicap au reprezentat 82% din totalul cheltuielilor, diferenţa fiind suportată de CJ. Concret, Iaşul a primit la începutul anului 49 milioane lei pentru protecţia copilului şi 12,7 milioane lei pentru persoanele cu handicap. Pentru anul viitor, Direcţia Generală de Asistenţă Socială (DGASPC) a estimat un necesar de 60 milioane lei pentru sistemul de protecţie a copilului şi 17 milioane lei pentru persoanele cu handicap. Din total, doar cel mult 57,75 milioane lei ar urma să vină de la bugetul de stat. Diferenţa de 19,25 milioane lei ar trebui suportată de CJ. Suma depăşeşte totalul sumelor alocate în acest an pentru întreţinerea şi modernizarea drumurilor judeţene.

Practic, CJ se va confrunta de anul viitor cu două probleme grave în gestionarea sistemului de protecţie socială. Pe de o parte, statul îşi va asuma „cel mult 75%” din cheltuieli. Aceasta înseamnă că procentul poate fi şi mai mic, dacă încasările din TVA nu sunt suficient de mari, diferenţa urmând să fie plătită de CJ. Acesta nu poate nici măcar să încerce să facă economii, întrucât cheltuielile sunt determinate de standarde de cost stabilite prin lege. Astfel, standardul de cost pentru un copil aflat la un asistent maternal cu un singur copil în plasament este stabilit la 20.896 lei anual. Un copil aflat într-un centru de plasament costă 27.447 lei, iar o persoană cu handicap aflată într-un centru de îngrijire costă 23.164 lei, acestea fiind, conform legii, sumele minime. „Sunt standarde de cost stabilite în funcţie de drepturile persoanelor, stabilite prin diverse acte normative. Un copil are dreptul la o anumită sumă pentru îmbrăcăminte, la atâţia lei pentru rechizite şi aşa mai departe. Nu poţi să le tai din drepturi”, a explicat directorul DGASPC, Florin Ion.

O altă problemă discutată intens în birourile CJ este reprezentată de sistemul de „amenzi” stabilit de ordonanţă. Conform acesteia, „la finele exerciţiului financiar, sumele defalcate din TVA care depăşesc procentul de 75% din totalul plăţilor efectuate, se restituie la bugetul de stat”. Această prevedere poate forţa CJ să dea înapoi bani deja cheltuiţi. Concret, să presupunem că anul viitor, CJ va primi de la bugetul de stat cele 57,75 milioane lei cât ar reprezenta trei sferturi din necesar. Dar, CJ nu va putea contribui decât cu 10 milioane lei din cele 19,25 milioane lei la cât este obligat. În acest caz, banii alocaţi din bugetul de stat vor reprezenta nu 75%, ci 85% din cheltuielile efectuate, de doar 67,75 milioane lei. În acest caz, procentul de 75% acoperit de stat ar reprezenta 50,8 milioane lei. Cele 6,9 milioane lei primite în plus de la bugetul de stat vor trebui returnate de CJ, deşi au fost deja cheltuite. „Ordonanţa a trecut de comisia de buget din Senat. Am întrebat cum s-a putut asta, pentru că situaţia este cunoscută şi am primit un răspuns de genul că n-au ştiut ce au votat, dar se va vedea la Camera Deputaţilor, care e decizională. Mi-e teamă însă că este o «neştiinţă» organizată”, a adăugat Adomniţei.

Situaţia generată de OUG 103 face obiectul unui protest al Uniunii Consiliilor Judeţene din România, care urmează să fie înaintat Guvernului. „În ultima perioadă au fost reduse sursele de finanţare pentru bugetele locale, prin reducerea cotelor din impozitul pe venit ce revin administraţiei publice locale. Practic, judeţele nu au alte venituri proprii, cotele din impozitul pe venit reprezentând 90% din veniturile proprii ale judeţelor, iar asigurarea a 25% din cheltuielile cu finanţarea protecţiei copilului şi persoanelor cu handicap este imposibilă”, se menţionează în protest.

Program guvernamental pe banii Iaşului

CJ s-a trezit deja în acest an lovit din punct de vedere financiar de două ori. Astfel, programul guvernamental „laptele şi cornul” se derulează la Iaşi în exclusivitate din banii CJ. Cumpărarea de lapte şi produse de panificaţie pentru cei 97.000 de elevi din judeţ costă pe durata unui an şcolar aproximativ 16 milioane lei. Încă 1,7 milioane lei ar fi necesare pentru cumpărarea de mere. Licitaţiile pentru lapte şi corn au fost organizate de CJ, dar fondurile disponibile asigură doar necesarul pentru acest an calendaristic. Licitaţia pentru mere urmează să fie organizată, dar suma disponibilă va asigura fructe doar pentru 24 de zile din 180 zile câte are anul şcolar. „Nu a venit nimic, absolut nimic, niciun leu de la guvern, deşi e program guvernamental”, a spus Adomniţei. În plus, CJ a pierdut luna trecută 8,1 milioane lei, care au fost retraşi de Guvern la rectificarea bugetară din banii alocaţi iniţial pentru investiţii în infrastructura din mediul rural.