Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Premieră: comunitatea artistică ieşeană se coalizează, revoltată de modul în care se împart banii destinaţi culturii din bugetele localeă

Managerii culturali şi artiştii cer CJ şi Primăriei transparenţă în finanţare

GALERIE
transparenta bani publici
  • transparenta bani publici
- +

„Sistemul de finanţare nu este gândit pentru nevoile reale ale comunităţii artistice, nu e pliat pe ritmul de funcţionare a lumii culturale şi pe psihologia artiştilor, ci e un mecanism birocratic de distribuire de fonduri. Cine are nevoie de bani, să vină să ne caute“, spune unul dintre iniţiatori.

 

Problema finanţării sectorului cultural din fonduri publice de către Primăria şi Consiliul Judeţean Iaşi a fost ridicată în cursul zilei de ieri printr-o scrisoare deschisă trimisă de către Coaliţia Sectorului Cultural Independent Iaşi - o reţea din care fac parte cei mai cunoscuţi manageri culturali, asociaţii sau fundaţii culturale, artişti independenţi şi creativi ieşeni. 53 dintre aceştia au semnat o scrisoare deschisă prin care cer ca mecanismele oficiale de susţinere a culturii din municipiu şi din judeţ (Legea 350/2005) să fie îmbunătăţite şi transparentizate.

Ce se cere

„Ştim cu toţii că arta este fără de preţ, dar că ea presupune costuri. Credem că există suficiente resurse locale pentru transformarea ora­şului nostru într-un model cultural de succes, cu condiţia ca ele să fie cheltuite după priorităţi corente, răs­punzând nevoilor reale ale comunităţii creative, în mod transparent şi profesionist“, se precizează în scri­soarea deschisă adresată atât oficialilor din Primărie, cât şi a celor din Consiliul Judeţean. Aceştia oferă şi o serie de soluţii, mai ales că în perioada următoare se votează bugetele pentru Legea 350 şi se întocmesc programele de acordare a acestor fi­nanţări nerambursabile. Aceştia cer să se anuleze practica cu două sesiuni anuale în care se aleg proiectele ce vor fi finanţate şi să se introducă mai multe sesiuni în timpul unui an calendaristic „pentru a răspunde unui domeniu dinamic, cu oportunităţi fluctuante(...), una sau două sesiuni anuale nu răspund ritmului unui domeniu viu, al proiectelor din zona creativităţii“. În scrisoarea deschisă se mai precizează şi că se doreşte crearea unui mecanism simplu, clar şi transparent pentru finanţarea artiştilor independenţi, nu doar a asociaţiilor şi fundaţiilor. Deşi Legea 350/2005 prevede acest lucru, nu s-a întâmplat până acum în Iaşi. A treia propunere concretă vizează crearea unui fond de mobilitate pentru artiştii din Iaşi şi operele lor, pentru a fi asigurat un sprijin în vederea participării la mai multe evenimente profesionale, festivaluri sau concursuri care se des­făşoară în afara graniţelor.

„Un mecanism birocratic“

„Cred că principala problemă este de viziune şi atitudine. Sistemul de finanţare nu este gândit pentru nevoile reale ale comunităţii artistice, nu e pliat pe ritmul de func­ţionare a lumii culturale şi pe psihologia artiştilor, ci e un mecanism birocratic de distribuire de fonduri prin care sistemul e relativ mulţumit că şi-a făcut treaba. Cine are nevoie de bani, să vină să ne caute şi să accepte condiţiile noastre, cam aşa funcţioncţionează acum. Sistemul impune, nu rezolvă, nu solicită dialog“, a declarat Dan Lungu, unul dintre iniţiatorii coaliţiei. Acesta a precizat că problema nu este una speci­fică Iaşului, ci este generală, dar că schimbarea ar putea proveni din Iaşi. În ceea ce priveşte activităţile coa­liţiei, scriitorul ieşean a spus că este în curs de constituire şi că, cel mai pro­babil, va fi una informală, ca o reţea. „Pentru a mişca lucrurile, a produce schimbări utile pentru comunitatea literar-artistică, culturală în sens larg, este foarte important să existe un spaţiu comun de informare, de dezbatere, împăr­tăşire a experienţelor şi conştientizare a nevoilor. De asemenea, coaliţia poate fi un partener solid în dialogul cu autorităţile publice locale, o voce pregnantă“, a adăugat Dan Lungu.

Cine a semnat scrisoarea deschisă:

1.   Dan LUNGU, scriitor şi senator de Iaşi

2.   Cosmin VAMAN, artist

3.   Iulian BOIA, antreprenor, vicepreşedinte Asociaţia CIVICA

4.   Cristina ILIESCU, organizator de evenimente culturale

5.   Bogdan CREŢU, critic literar

6.   Andrei POSTOLACHE, preşedinte Pentru Iaşi

7.   Cornel ARVA, coordonator Asociaţia MuzicalăAngeli

8.   Ana Maria PALIMARIU, lector universitar Universitatea Al. I. Cuza

9.   Iulian PRUTIANU, Asociaţia Patrimoniu pentru Comunitate

10.  George PLEŞU, manager cultural, preşedinte Asociatia AltIasi

11.  Raluca FRUNZA, Asociaţia Muzicală Angeli

12.  Tudor GRIGORIU, departament Internet of Things, Hubrica

13.  Sînziana BĂLŢĂTESCU, Pentru Iaşi

14. Alexandru PERIETANU, departament Internet of Things, Hubrica

15.  Bogdan SIRETEANU, departament Internet of Things, Hubrica

16.  Georgiana LESU, Asociaţia Patrimoniu pentru Comunitate

17.  Elena RACU, community builder, Asociaţia CIVICA

18. Valerica MOTOC, Pentru Iaşi

19. Amelia GHEORGHIŢĂ, Asociaţia Patrimoniu pentru Comunitate

20. Gabriel POENARU, artist

21. Dan DAIA, specialist în management cultural

22. Theodora ISTRATI, Street Delivery Iaşi

23. Catalin-Dorian IONESCU, Pentru Iaşi

24. Otilia CHITIC, membru fondator Clubul Creatorilor, Meru, Hubrica

25.  Codrin DANILA, Pentru Iaşi

26.  Titus IVAN, sculptor, membru fondator Meru, Asociatia CO.ME, Hubrica

27.  Delia ANDRIEŞ, artist vizual, membru fondator Asociaţia Expus

28.  Adrian MURARIU, director artistic Oddity Events

29. Ionuţ REBEGEA, Pentru Iaşi

30. Diana TRENCHEA, manager de proiecte

31. Andra Anastasia ALEXA, Street Delivery Iaşi

32. Paul GORBAN, scriitor, preşedinte Asociaţia Zon@ Culturală

33. Alina COJOCARU, redactor Zile şi Nopţi Iaşi

34. Laura Cristina VOINA, Pentru Iaşi

35. Bogdan Alexandru PAICU, Hubrica, Modelăria

36. Cătalina POPA, atelierul de comunicare Hubrica

37. Bogdan CURTEANU, membru fondator la Punct şi Hubrica

38.  Alex TUNZA, Pentru Iaşi

39. Bogdan CURELARIU, arhitect, membru fondator al Asociaţiei Studenţilor Arhitecţi, şi al Hubrica

40. Adrian CÎRDEI, Hubrica, atelier de Street art

41. Marian SAIZU, Hubrica, Atelier Handyman

42  George BONDOR, redactor-şef al revistei Timpul

43.  Cristian PÎNZARU, Pentru Iaşi

44.  Gabriel CHEŞCU, redactor-şef Adenium şi redactor-şef adjunct Timpul

45. Felix AFTENE, artist, preşedinte al UAPR Iaşi

46. Antonella CORNICI, actriţă

47. Cătălin GHEORGHE, curator şi editor, Asociaţia Vector (Vector Studio), Iaşi

48. Adrian MARELE, actor

49. Sebastian GHICA, Pentru Iaşi

50.Emil MUNTEANU, coordonator programe culturale – Asociaţia Alecart

51. Irina SILE, expert managementul proiectelor

52. Andrei GIURGIA, directorul Festivalului Serile Filmului Românesc

53. Emil BRUMARU, scriitor 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri