Extinzind la totalul populatiei, aceasta inseamna ca doar un iesean din opt aduce efectiv la stat venituri din afara bugetului public. Persoanele chestionate de "Ziarul de Iasi" sustin ca sectorul privat local este mult prea subdimensionat. "E dezastru", spun altii mai radicali. 

Un bugetar la 1,65 salariati din privat. Sau, altfel spus, un angajat la privat la fiecare opt ieseni care nu muncesc sau muncesc la stat. Asa arata la Iasi raportul dintre angajatii din sistemul privat si cei din sectorul de stat, sau cu restul populatiei.

Comentariile pe aceasta tema sint diverse, unii specialisti impartasind ideea ca procentul ar trebui ajustat. Altii, mai categorici, spun ca cifrele actuale duc spre dezastru, iar altii sint de parere ca raportul se justifica dat fiind faptul ca judetul nostru este reprezentativ in regiunea Moldovei pentru serviciile oferite unei mari mase de cetateni.

La nivel national insa, balanta este sustinuta de 2,5 salariati din privat la un lucrator din domeniul bugetar, in statele europene raportul fiind de unul la patru. 

"Ziarul de Iasi" a stat de vorba atit cu oameni de afaceri, cit si cu reprezentanti ai sindicatelor si ai sistemului public si va prezinta, in rindurile de mai jos, argumentele pro si contra pentru raportul existent intre numarul de angajati din sectorul public si cel de la particular.

Ce spun cifrele

Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica (INS), efectivul total de salariati din judet era la finele lunii septembrie de 159.600 persoane. Tinind cont de faptul ca, la nivelul Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Iasi, care centralizeaza numai actele de munca ale persoanelor ce muncesc la particular, figureaza in prezent 110.500 de contracte de munca active, din care 11.500 apartinind unor ieseni care au doua sau mai multe job-uri, putem aprecia ca diferenta, reprezentind numarul bugetarilor din judet, se apropie de 60.600.

Cu alte cuvinte, la 60.600 de salariati din sectorul public corespund in jur de 99.000 de angajati la privat cu acte de munca. Trebuie precizat faptul ca o evidenta exacta a tuturor celor care lucreaza la stat in Iasi nu a putut fi furnizata de nici o autoritate locala sau centrala, in ciuda mai multor insistente.

"Rationamentul este facut corect, cu amendamentul ca unele firme private, de genul multinationalelor, nu inregistreaza contractele la ITM Iasi ci la Inspectoratul de Munca pe raza caruia se afla sediul social al agentului economic. Raportul nu poate fi dat insa peste cap socotindu-i si pe acestia", a declarat Iulian Taraboanta, directorul coordonator al ITM Iasi.

Metodologia luata in calcul de "Ziarul de Iasi" nu a fost contrazisa nici de reprezentantii Directiei Judetene de Statistica (DJS) Iasi, care au precizat ca cifrele prezentate se determina pe baza unor esantioane. In conditiile date, putem spune ca fiecarui bugetar din judet ii corespunde cel putin 1,65 angajati din mediul privat.

"S-a ajuns la aberatii"

Parerile specialistilor sint impartite in privinta acestui raport in functie si de sectorul de activitate in care acestia lucreaza. De exemplu, reprezentantii mediului local de afaceri sustin ca este de condamnat situatia si ca, in perioada urmatoare, vom asista la un blocaj financiar.

"Numarul bugetarilor este foarte mare. Ginditi-va ca ei traiesc din ce produc privatii, iar sumele care vin de la privati sint tot mai mici. Peste tot in lume salariile la privat sint mai mari decit la bugetari, nu ca la noi, unde se intimpla invers. S-a ajuns chiar la aberatii. Oamenii pleaca de la privat si se duc la stat pentru ca, in cazul ultimei categorii, nimeni nu tine o evidenta a productivitatii si eficientei acestora. Nu vad de ce ar trebui sa existe un sector bugetar asa de consistent in conditiile in care, in Occident, cu putini oameni se pot rezolva problemele legate de functionarea statului", a comentat Gheorghe Plesu, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri Iasi.

Se poate afirma, in lumina celor expuse de Plesu, ca in judet 99.000 de persoane platesc taxe si impozite ca sa sustina restul de 721.000 de locuitori, din cei 820.000 cit are judetul.

La fel de vehement in convingeri s-a aratat si presedintele Patronatului Judetean al IMM-urilor, Neculai Vitelaru, care a mentionat ca responsabilitatea pentru situatia de fapt trebuie impartita intre autoritatile locale si guvernamentale. "Este inadmisibil: e singurul meu comentariu. Singurul indicator care poate fi aplicat asupra acestui raport este productivitatea muncii. Cu cit ar trebui sa fie platit un angajat din privat, dind la o parte taxele si impozitele aferente, ca sa mai ajunga si pentru intretinerea bugetarului?", a incheiat retoric Vitelaru.

Autoritatile, sfatuite sa incurajeze investitiile

Sindicalistii ieseni sint insa de parere ca ecartul dintre angajatii la stat si cei de la privat ar putea fi ajustat prin largirea masei de salariati la particular. Pentru acest lucru, ei propun autoritatilor sa incurajeze investitiile in sectorul privat, avind in vedere faptul ca angajatii cu forme legale din judet sustin totodata si pensionarii, copiii si alte categorii sociale defavorizate care nu muncesc.

"Raportul ar trebui sa fie mai mare, de cel putin 2 la 1, dar acest lucru nu se intimpla din cauza subdezvoltarii economice. Ar trebui ca autoritatile sa intervina mai mult in zona asta si sa gindeasca o strategie pe oras si pe judet. Nu spun neaparat ca ar trebui operate disponibilizari din zona bugetara, dar balanta s-ar echilibra prin majorarea numarului de angajati din sectorul privat. Numarul de bugetari este normal, daca luam in calcul institutiile de utilitate publica, precum scolile si spitalele care deservesc o mare masa de cetateni", a opinat Laviniu Lacusta, liderul zonal al Uniunii Sindicatelor Libere din Invatamintul Preuniversitar Iasi.

Ideea este impartasita in parte si de un reprezentant al mediului privat, Gabriel Surdu, proprietarul Terramold, si consilier local din partea PD-L, care considera ca raportul ar putea suferi modificari in conditiile in care judetul nostru furnizeaza o gama larga de servicii scolare si medicale pentru mai multe judete din Moldova.

"Iasul nu este un bun exemplu pentru citi bugetari are pentru ca detine un anumit specific prin universitatile si spitalele care deservesc toata zona Moldovei. O evaluare corecta ar putea fi facuta, din punctul meu de vedere, impartind numarul de bugetari la trei. Dind la o parte doua treimi, adica cei din mediul universitar si cel sanitar, putem sa spunem ca restul de o treime sint finantati de angajatii din privat", a remarcat Surdu.

"La privat se lucreaza la greu la negru"

Economistii ieseni apreciaza insa ca raportul de un bugetar la 1,65 angajati din mediul particular poate fi nerelevant, dat fiind faptul ca statistica ITM ar putea scapa din vedere o parte din salariatii din judet. In plus, profesorul Vasile Cocris, de la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor din cadrul Universitatii "Al.I. Cuza", considera ca aparatul functionarilor publici ar putea fi redus prin informatizarea institutiilor publice, daca in locul unor angajati taxele si impozitele ar fi platite pe internet.

"La bugetari nu se poate lucra la negru, pe cind la privat se lucreaza la greu la negru, mai ales in constructii. Din acest motiv cred ca raportul nu e real. Nu inseamna ca sintem intretinuti atit timp cit avem si noi rolul nostru in societate. Avem nevoie de scoli si de spitale. Figuram intr-adevar cu niste cheltuieli salariale, dar o parte din costuri se intorc, pentru ca si noi platim taxe si impozite. Sint insa si sectoare de stat in care exista activitate economica si care ar trebui sa se intretina singure, precum regiile de transport sau alte utilitati, dar din pacate nu se sustin", a comentat prof.dr. Cocris, care a specificat ca in statele Uniunii Europene raportul stat-privat este in medie de un bugetar la 4 sau 5 privati, potrivit informatiilor pe care le detine.

Aici trebuie amintit ca statul finanteaza cu bani publici Inspectoratul Teritorial de Munca, care printre altele are menirea sa depisteze firmele care lucreaza cu angajati fara acte.

6.600 de bugetari din Iasi, pe lista concedierilor

Cele mai recente date transmise de Guvern arata ca, pina la mijlocul anului viitor, si-ar putea pierde slujbele aproximativ 150.000 de bugetari din intreaga tara, ceea ce inseamna ca si din judetul nostru ar urma sa fie disponibilizati in jur de 6.600 de angajati din sectorul public.

Una din institutiile publice la care s-au anuntat deja plecari este Directia Generala a Finantelor Publice Judetene (DGFPJ), unde sint in prezent circa 650 de angajati. "Sint in concediu azi (n.r. – ieri) si nu pot sa stau de vorba cu dumneavoastra nici macar un minut. Imi pare rau, dar sint in ziua mea libera", ne-a transmis telefonic Elena Ciubotaru, liderul de sindicat al salariatilor de la Fisc.