Statuia Generalului

vineri, 24 martie 2000, 00:00
4 MIN
 Statuia Generalului

O statuie a lui Ion Antonescu in Iasi – aceasta este mostenirea otravita lasata in Iasi de generalul Mircea Chelaru dupa ce parasit comanda Corpului 10 Armata. Actualul sef al Statului Major al Armatei Romane, a carui simpatie pentru Antonescu este de notorietate, a tinut mortis, inca de anul trecut, sa inlocuiasca statuile lui Horea, Closca si Crisan din fata unitatii militare din Copou cu busturile celor trei maresali ai armatei romane – Ion Antonescu, Constantin Prezan si Alexandru Averescu. Chelaru a dorit sa-si marcheze trecerea prin Copou in acelasi fel in care a facut-o celalalt sef faimos al Corpului 10 Armata – generalul Viorel Cheptine, care ne-a lasat o bizara statuie a lui Stefan cel Mare. Primaria Iasi si Consiliul Local nu au avut nimic de spus desi cele trei busturi urmau a fi amplasate pe domeniul public. Recent, chestiunea a revenit in actualitate dupa ce Comunitatea Evreilor a protestat in Consiliul Local fata de schimbarea numelui strazii cu statuile in "Aleea Maresalilor". Primarul Constantin Simirad, si el mare amator de istorie, s-a trezit din reverie dupa un an de tacere buimaca si a propus, ca solutiie de compromis, redactarea unui proiect de hotarire prin care Consilliul Local sa-si exprime regretele pentru cele intimplate in cel de-al doilea razboi mondial. Despre oportunitatea amplasarii bustului lui Antonescu – nimic.
Asadar, ne trezim cu o statuie a lui Ion Antonescu in Iasi. Problema este ca nu stim ce trebuie sa evoce ea. Cind se ridica o statuie referinta trebuie sa fie clara si pozitiva. Nu este cazul lui Antonescu, unul dintre cele mai controversate personaje ale istoriei noastre recente. Semnele de intrebare in legatura cu personalitatea lui Antonescu sint majore pentru ca el nu a beneficiat de o istoriografie corecta. Aproape tot ce s-a scris despre "Maresal" a fost influentat de ideologii sau simpatii personale. Din aceasta perspectiva, exista mai multi Antonescu. Exista un Antonescu diabolizat – un aventurier fascist, care a vindut tara Germaniei si a dus Romania pe marginea prapastiei, de unde a fost salvata de comunisti. Exista un Antonescu zeificat – un personaj providential pentru vremurile tulburi ale celui de-al doilea razboi mondial, un mare patriot care s-a aliat cu Germania pentru a recupera Basarabia si pentru a lupta impotriva bolsevismului. Exista un Antonescu antisemit feroce (cel din anii 1941-42) si un Antonescu umanist care i-a salvat pe evrei (cel din 1943-44). Exista un Antonescu negativ, schitat de istoricul Gheorghe Buzatu inainte de 1989, si un Antonescu cosmetizat apartinind aceluiasi istoric, dupa revolutie. Dincolo de aceste doua serii de imaginii "tari" (prima creata sau revendicata de extrema stinga, iar a doua, de extrema dreapta) exista infinite nuante care se leaga de o multime de episoade neclare (depasirea Nistrului in campania din Est, atitudinea fata de "intoarcerea armelor" in 1944, natura regimului si relatia cu partidele democratice, etc.). Aceasta scurta trecere in revista arata ca ne aflam in plin santier istoriografic. Stadiul preliminar al cercetarii istorice contrasteaza puternic cu figura slefuita a "Maresalului" din Copou.
Deci, care "Antonescu" se afla pe soclul comandat de generalul Chelaru? Probabil, ar trebui sa exploram fantasmele comandantului armatei romane pentru a afla. Din ceea ce declara public, nu am ajunge la nici o concluzie. Se exprima prolix, frazele sale parasesc logica, iar continutul are aspectul unui ghiveci ideologic. In convingerile sale, se amesteca militarismul, autoritarismul, protocronismul si nationalismul. Este o chimie specifica mediilor militare, care gaseste cel mai bun simbol in Antonescu. Ar trebui, prin urmare, sa vedem in statuia "Maresalului" (care, in paranteza fie spus, s-a facut maresal singur, in timpul dictaturii personale) o proiectie a supraeului lui Chelaru. Statuia Maresalului este intrucitva o statuie a Generalului. Bustul din Copou este un indicator care trimite spre profilul politic al sefului armatei romane. In plan politic, amestecul celor patru "isme" amintite a produs un partid de tipul PRM. Nu intimplator, Chelaru a fost felicitat recent de revista "Romania Mare" pentru simpatia care i-o arata "eroului" Antonescu si pentru viziunea sa protocronista. Afinitatea aceasta spune multe.
Cit despre tacerea nauca a Consiliului Local si a Primariei nu putem sa spunem decit ca este cu totul condamnabila. Amplasarea unei statui a lui Antonescu in Iasi, orasul de numele caruia se leaga teribile masacre si deportari carora le-au cazut victima evreii – pentru care Antonescu este responsabil, este de-a dreptul paguboasa. O statuie este un simbol. Simplifica lucrurile. Simplificind biografia lui Antonescu avem, indiferent de orice reinterpretari, acelasi rezultat. Antonescu a fost un dictator de tip fascist (un "Mussolini militar", "un Franco impotriva caruia s-a revoltat falanga"), antisemit si antidemocrat. Este un motiv suficient pentru a nu-i ridica statui. (Adrian CIOFLANCA)

Comentarii