In invatamintul brailean, mai trebuie schimbat ceva, pe ici, pe colo, in punctele esentiale

Potrivit datelor prezentate in raport, in anul scolar trecut, promovabilitatea la examenul de capacitate a fost de 77,46%, iar la cel de bacalaureat, de 87,5%. In scolile brailene, si-au desfasurat activitatea 4.675 de cadre didactice, dintre care 4.035, personal didactic calificat, iar rezultatele meritorii ale activitatii unora dintre acestea s-au concretizat in obtinerea, de catre elevii braileni, a 89 de premii si mentiuni la concursurile si olimpiadele scolare. In anul scolar 2000-2001, reteaua de profil a cuprins 357 de unitati de invatamint, respectiv 66.033 de elevi. In aceeasi perioada, s-au inregistrat la nivelul judetului 409 copii nescolarizati si 740 de elevi repetenti. Acelasi raport indica faptul ca, in anul scolar 2001-2002, au fost autorizate sanitar 19 unitati de invatamint, exista documentatia depusa pentru autorizare pentru 27 de unitati, iar alte 297 de unitati de invatamint locale nu au obtinut autorizatia sanitara.
"Si vacile din grajd au apa curenta…"
Consilierul PD Corneliu Burada apreciaza ca lipsa autorizatiei sanitare pentru un numar de 297 de scoli este inadmisibila: "In opinia mea, nu se poate face invatamint normal, daca nu sint asigurate niste minime conditii pentru elevi." In plus, consilierul brailean este nemultumit de faptul ca invatamintul local, prin profilurile pe care le cuprinde, nu se ancoreaza in realitate, nu tine cont de piata muncii. "Nu mai avem constructori, sudori, strungari care sa intre pe meseriile cautate. Nu mai sint scoli de maistri si scoli profesionale", spune Burada. Si consilierul Ioan Anghene admite ca exista probleme ce mai trebuie remediate, insa nu ezita sa aprecieze ca s-au facut pasi importanti in directia cea buna, in ultimul an. "In plus, a vorbi patimas despre adecvarea ofertei scolare la nevoile pietei de munca este o chestiune fariseica. Nu se poate ca, intr-o societate care merge prost, scoala sa mearga stralucit. Pina nu se vor rezolva problemele economice, nici scoala nu-si va putea acoperi nevoile", spune Ioan Anghene.
Un aspect negativ pe care consilierul judetean a simtit nevoia sa-l sublinieze este multimea necalificatilor de la catedra, ca urmare a faptului ca profesorii calificati nu sint ajutati in nici un fel de comunitatea locala. "De ani de zile, consilier fiind, am propus asfaltarea drumului ce leaga magistrala de Tacau. Acolo, exista o scoala unde predau numai necalificati. Pe vremuri, au fost doi profesori calificati, care au facut apostolat. Scoala din Tacau a fost una dintre primele din tara in care s-a lucrat cu diorame. Dar, daca te imbolnavesti, esti la mina unor bogatani locali care au ARO si care iti cer o jumatate de salariu, ca sa te duca la spital. Tacau este la numai 50 km distanta de Braila, dar, de fapt, este ramas mult in urma", declara Ioan Anghene.
Si consilierul democrat Costel Spiridon apreciaza drept foarte grav faptul ca, pentru aproape 300 de unitati de invatamint locale, nu exista autorizatie de functionare. "Daca sint citeva sute de elevi, intr-o scoala cu un singur WC sau fara apa potabila curenta, e grav. Si la grajduri se da apa potabila la vaci", argumenteaza Costel Spiridon.
"Vom autoriza aceste scoli peste 60 de ani"
Directorul Directiei de Sanatate Publica Braila, Gabriel Gheorghiu, este de parere ca autorizarea sanitara a scolilor nu este o problema care tine doar de Inspectoratul Scolar sau de Inspectia Sanitara de Stat.
"Aici este vorba despre normative foarte stricte. Spre exemplu, exista normative privind numarul de closete, in functie de numarul de elevi. Majoritatea scolilor sint vechi, construite intr-un anumit fel, cu un numar de toalete. Pentru a construi alte toalete, sint necesare sume foarte mari, pe care nici scolile si nici comunitatile locale nu le au. Ca sa nu mai spun ca normativele se modifica din 5 in 5 ani si se ridica permanent stacheta. Parerea mea este ca vom ajunge sa autorizam aceste scoli peste 60 de ani", spune Gabriel Gheorghiu.
Presedintele Consiliului Judetean Braila, Aurel Simionescu, este de acord ca nu este normal ca elevii sa invete in scoli neautorizate sanitar, dar este constient ca nici fondurile necesare modernizarii acestor scoli nu exista. "Este o situatie pe care o vom remedia pe masura ce trece timpul. Nu putem sa rezolvam totul dintr-o data. De altfel, avem localitati in care exista apa curenta, dar nu a fost trasa si la scoala, pentru ca asa stiu sa se gospodareasca unii", mai spune Simionescu. In plus, presedintele CJ a constatat ca nici primarii nu au intotdeauna atitudinea cea mai potrivita fata de scoala: "Am avut si mai avem inca primari care sint la baza profesori, unii au fost directori de scoala. Ei, am constatat ca, dupa ce au ajuns primari, acestia uita de unde au venit: incep sa numere becurile din scoala, sa vada ca apa de la canal curge in jos si nu in sus…"
"Vina nu imi apartine in totalitate"
Inspectorul scolar general Viorel Mortu este de acord ca problemele ridicate de consilieri puncteaza probleme reale. El precizeaza, totusi, ca vina pentru acestea nu-i apartine in totalitate, in contextul in care a venit la conducerea Inspectoratului abia in luna martie a anului scolar 2000-2001. "Planul de scolarizare pe care il analizam acum, cu profilurile aferente, nu imi apartine. Pot sa va spun ca sintem acum in pregatire cu un nou plan de scolarizare, mult mai modern si mai eficient, pentru a nu mai produce someri in unitatile noastre de invatamint. Ne vom consulta cu toti cei care ne pot ajuta, pentru a face raportul intre realitatea existenta si planul de scolarizare", a promis Viorel Mortu.
In ceea ce priveste autorizarea sanitara a unitatilor de invatamint, inspectorul general considera drept cea mai buna metoda canalizarea fondurilor pe un grup de scoli, finalizarea lucrarilor la acestea si continuarea, in anul urmator, pe acelasi model investitional.
Nici in ceea ce priveste acest aspect, Viorel Mortu nu este dispus sa-si asume intreaga responsabilitate, dat fiind ca, spune el, cheltuielile facute cu repararea scolilor trebuie suportate din bugetul primariilor respective si nu din fondurile gestionate de Inspectoratul Scolar.
Viorel Mortu spera, insa, ca, in urmatorii trei ani, macar o jumatate dintre unitatile de invatamint locale sa fie autorizate, in urma reabilitarii acestora cu fonduri de la bugetele locale, suplimentate cu finantari externe. (Mihaela DAN)