Jocul de-a bugetul

Presedintele Consiliului Judetean Braila, Aurel Gabriel Simionescu, declara ca se incearca repartizarea cit mai buna a sumelor alocate de la buget, tinindu-se cont de necesitatile prioritare ale fiecarei localitati, insa analiza comparativa a solicitarilor prezentate de primari da mult de gindit. Mai exact, presedintele CJ considera ca pretentiile primarilor, cind este vorba de intins mina la Consiliul Judetean, nu concorda cu activitatea lor in localitatile de bastina. "Exista localitati la care sumele rezultate din colectarea veniturilor proprii reprezinta jumatate din suma solicitata numai pentru salarii, in 2002. In ce masura mai merita o asemenea comuna sa-si pastreze acest statut si in ce masura s-a preocupat Primaria de adunarea banilor ramine de vazut", spune Aurel Simionescu.
De asemenea, analiza comparativa a solicitarilor trimise de primarii pune in evidenta diferente foarte mari in ceea ce priveste fondul de salarii, de la o localitate, la alta. "La unele primarii, se estimeaza pentru 2002 un fond de salarii de sub 800 milioane de lei, iar la altele, acesta se duce pina la 2 miliarde de lei. Nu cred sa fie posibile asemenea diferente, decit daca faceti diverse artificii si va angajati diversi consilieri", i-a atentionat presedintele CJ pe primari, la o intilnire ce a avut loc ieri. "Cel mai mic fond de salarii, cel de la Ciocile, estimeaza cheltuieli de personal pentru aparatul propriu de 595 milioane de lei, in timp ce la Traianu, fondul respectiv este de 1,5 miliarde de lei. De ce aceste diferente, cind Primaria de la Ciocile are 10 angajati, iar cea de la Traianu, 14, nu stiu…", a mai spus Aurel Simionescu.
Si alte cheltuieli pe care primariile si le-au propus pentru anul viitor l-au pus pe ginduri pe presedintele CJ. Astfel, unele localitati si-au propus ca, anul viitor, sa cheltuiasca circa 20 milioane de lei cu facturile telefonice, in timp ce altele, mai vorbarete, si-au trecut la acelasi capitol 50 milioane de lei. "Sint de acord ca n-o sa stam sa numaram impulsurile telefonice, dar asemenea diferente nu sint acceptabile", este de parere Simionescu. Mai mult, tinind cont de cheltuielile lunare pe care si le-au propus unele primarii locale si de suma solicitata pentru intregul an, un calcul sumar pune in evidenta faptul ca, in functie de localitate, in judetul Braila, anul are 12, 13 sau chiar 14 luni. La Baraganu, spre exemplu, are 13.
Venituri mai mici, salarii mai mari
Cheltuielile estimate de primariile din judet, pentru anul viitor, nu sint singura problema, pentru ca si la capitolul "venituri" apar neconcordante flagrante. "Sint comune care vin cu venituri totale, in 2002, mai mici decit cele realizate in anul 2000. Si asta, in conditiile in care am avut o inflatie de 70% de atunci. Mi se pare anormal asa ceva. Spre exemplu, Baraganu a realizat, in 2000, venituri totale de 1,213 miliarde de lei, in 2001, se prelimina venituri de 929 milioane, iar pentru 2002, si-a propus venituri de 1,161 miliarde de lei. Mai putin decit in 2000! La Ciocile, in 2001, se estimeaza venituri totale de circa 465 milioane de lei, iar pentru 2002, si-au trecut venituri de 400 milioane de lei", exemplifica Aurel Simionescu.
Si cresterile salariale "socante" pe care si le-au planificat unii primari pentru salariatii din aparatul propriu l-au descumpanit pe presedintele CJ, un exemplu fiind cazul unei primarii care, de la un fond de salarii de 400 de milioane, in anul 2000, si-a propus unul de 1,5 miliarde de lei, pentru 2002. "Degeaba va fixati salarii mari, ca, daca nu veti realiza veniturile propuse, veti ajunge in aceeasi situatie ca anul acesta si o sa va plingeti ca nu luati salariile la timp", i-a avertizat pe primari Simionescu.
Directorul Directiei Buget-Finante din cadrul Consiliului Judetean, Jenica Ioan, a remarcat, la rindul sau, faptul ca, pentru a-si fundamenta oarecum solicitarile, primarii si-au trecut la capitolul "venituri" sume pe care stiu ca nu le vor putea incasa niciodata. "Jumatate dintre primarii pornesc, probabil, de la cheltuielile pe care doresc sa le faca si, apoi, umfla artificial veniturile proprii. Acest lucru, in contextul in care executia bugetara din veniturile proprii este, in acest an, de 50-55%, iar in unele localitati, de numai 30%. Va atentionez ca prezentati bugete nerealiste si este de dorit sa stiti, macar aproximativ, care va fi valoarea reala a veniturilor pe anul viitor, ca sa stiti ce cheltuieli sa angajati", a declarat Jenica Ioan.
Primarii semneaza ca… primarii
Analiza "pe text" a solicitarilor transmise de primarii la Consiliul Judetean a scos in evidenta faptul ca insisi primarii erau uimiti de ceea ce scria in documentele respective, pe care le semnasera personal.Astfel, s-au descoperit neconcordante intre numarul salariatilor trecut in liste si cel existent in realitate, cifre care nu "bateau", daca faceai calculul, sau sume diferite de ceea ce stiau primarii, solicitari de 37 miliarde de lei, pentru bugetul unei comune, cind orasele urmeaza sa primeasca sub 4 miliarde de lei, fiecare.
Unii dintre primari au avut si explicatii pentru aspectele semnalate de conducerea CJ: anul are 13 luni, pentru ca s-au trecut si banii pentru al 13-lea salariu, estimarile pentru venituri sint mai mici decit in anii trecuti, pentru ca, in urma punerii in posesie, primaria a pierdut terenuri pe care, anterior, le exploata, fondul de salarii a crescut, pentru ca a crescut si numarul de salariati. In plus, nemultumirilor conducerii Consiliului Judetean li s-au alaturat si nemultumirile fatise ale unor primari care s-au considerat nedreptatiti in privinta sumelor ce li se promit pentru anul viitor. Primarul din Tichilesti, Nicolae Badila, a amenintat chiar cu demisia, motivind ca ii este rusine sa se prezinte in fata consatenilor cu unul dintre cele mai mici bugete din judet, in contextul in care, de ani de zile, localitatea este in coada listei, din punctul de vedere al alocatiilor bugetare.
Explicatia data de presedintele Simionescu a fost aceea ca, avind in vedere austeritatea bugetului pe anul viitor, nimeni nu poate fi multumit de sumele primite. "Am incercat sa facem repartizarea sumelor proportional cu numarul locuitorilor fiecarei comune sau oras, eventual cu mici puseuri financiare in zona de saracie a judetului. Nu pot fi pentru unii, tot timpul, muma. Uneori, trebuie sa fiu si ciuma…", a mai spus Simionescu.
Forma definitiva a bugetului judetean pe anul 2002 va fi aprobata in plenul Consiliului Judetean, in jurul datei de 10 decembrie. (Mihaela DAN)