Meditatiile – multi bani pentru a doua scoala

Reforma promovata in invatamint este contestata in parte de cadrele didactice, pentru ca s-a limitat la aspecte superficiale. S-au modificat manualele, s-au modificat si programele scolare, in sensul micsorarii volumului de cunostinte cerute, dar elevii sint solicitati la fel de mult. Admiterea la liceu s-a desfiintat, insa a aparut examenul de capacitate, la care elevii sustin trei probe in loc de doua, cum se sustineau la admiterea in liceu. Bacalaureatul a capatat si el importanta mai mare, fiind luat in consideratie intr-o proportie considerabila la admiterea in institutiile de invatamint superior. In aceste conditii meditatiile particulare au inflorit. Pregatirile care se fac de catre profesori acasa au luat o amploare care nici macar nu se banuia acum zece ani. Mai mult, subiectul este tabu pentru majoritatea cadrelor didactice. Nu se discuta preturi, nu se discuta motive. Cei mai multi au considerat ca este mai bine sa refuze o discutie pe aceasta tema. Sint putini cei care au curajul sa accepte fenomenul, sa spuna lucrurilor pe nume, sa recunoasca faptul ca cei mai multi dintre elevii care sustin un examen de absolvire, capacitate sau bacalaureat, s-au pregatit un an intreg la toate disciplinele incluse la examen, adica trei pentru capacitate si chiar cinci pentru bacalaureat. Nota luata la examen il marcheaza pe elev toata viata si parintii sint constienti de acest lucru.
Pretul unei sedinte variaza dupa cerere si puterea economica a orasului
In aceasta toamna, o sedinta de doua ore pentru pregatirea examenului de capacitate are un pret mediu de 50.000 de lei. Daca se fac trei sedinte pe saptamina, cite una pentru fiecare disciplina la care se sustine examenul, se constata ca o familie trebuie sa plateasca 150.000 de lei pe saptamina, adica peste sase milioane de lei intr-un an scolar. Oricum, nici asa parintii nu pot fi siguri ca odrasla va scrie tot ce a invatat si va lua examenul, pentru ca elevul poate avea o zi proasta sau se poate bloca din cauza emotiilor.
Situatia se complica la liceu. Pretul mediu al unei sedinte de doua ore se dubleaza. Daca pentru anumite discipline se opteaza pentru pregatirea cu un inginer, se poate ajunge chiar la 75.000 de lei pe sedinta de doua ore. In schimb, daca se opteaza pentru un profesor de la un liceu de prestigiu, ai carui elevi promoveaza bacalaureatul 100%, costul unei sedinte ajunge chiar si la 150.000 sau 200.000 de lei. Oricum preturile se negociaza in functie de nivelul economic al orasului, al familiei. Bacalaureatul se sustine acum la sase discipline. Considerind ca una dintre ele este educatia fizica – si aici nu mai este nevoie de pregatire in particular – mai ramin inca cinci discipline pentru care ar fi nevoie de ajutor special in ultimul an de scoala. Ca urmare, un parinte poate plati chiar 500.000 de lei pe saptamina, adica 20 de milioane intr-un an scolar, daca elevul necesita pregatire la toate obiectele.
Daca pentru pregatirea capacitatii sau bacalaureatului banii dati de parinti isi mai gasesc o motivare, aparent fara sens apar pregatirile facute de profesori cu elevi care nu sustin examen de absolvire, fenomen care nu era intilnit inainte de 1990. In aceasta situatie parintii spun ca nu se mai face carte cum trebuie la clasa, nu vor sa-si aglomereze copilul in anul terminal si prefera sa-l pregateasca cite putin pe parcurs.
La unii profesori constiinta trece doar prin stomac
Foarte multa lume a auzit unii profesorii spunind ca dupa cit sint platiti tot atita treaba vor face in clasa. Unii dascali se exprima astfel doar la suparare, insa altii, cu mai putina tragere de inima pentru meseria practicata, nu se gindesc la copilul care-si pune destinul in miinile lor. Daca familia nu are bani pentru pregatire, elevul trebuie sa fie suficient de destept pentru a prinde din zbor si a intelege materia din manual, daca l-a putut cumpara. Daca invata singur are sanse de reusita, dar exista si posibilitatea ratarii.
Adevarul este ca oricit de sarace ar fi unele familii, deseori fac rost de bani pentru pregatiri. Mai sint si situatii, ce-i drept mai rare, cind un profesor conditioneaza intrarea in examen de pregatirile in particular la el acasa.
Motivele aparente pentru care parintii apeleaza la pregatiri au fost evidentiate de directorul Colegiului "Murgoci", prof. Gheorghe Turcanu. In primul rind, exista parinti care vor sa fie siguri de reusita copilului lor si atunci il pregatesc in preajma examenelor. Alti parinti constata abia in clasa terminala a unui ciclu scolar ca odrasla nu prea a invatat si sint nevoiti sa dea bani pe pregatire, crede profesorul Turcanu. In al doilea rind, unele familii cu dare de mina prefera sa-si trimita copiii la pregatire decit sa-i stie umblind brambura fara sa fie controlati, expusi pericolelor din ce in ce mai mari ale strazii. "Nu trebuie neaparat sa te pregatesti in particular ca sa reusesti la o facultate buna. O parte dintre elevii nostri sint exemple in acest sens, insa majoritatea prefera sa se pregateasca pentru a fi siguri de reusita", a mai spus profesorul Gheoghe Turcanu. Daca la liceele bune pregatirea in particular nu este o conditie "sine qua non" a reusitei la bacalaureat si facultate, la celelalte institutii de invatamint a nu te pregati reprezinta un risc pe care cei mai multi nu si-l asuma. Din pacate, anumiti profesori conditioneaza intrarea in bacalaureat sau capacitate, sau chiar promovarea examenelor, de meditatiile particulare la ei. Elevii accepta compromisul, de dragul unei note bune, si nu se declara indignati de comportamentul dascalului decit atunci cind promisiunea promovarii usoare nu se adevereste. Astfel invatacelul pierde ceea ce-l durea mai tare, examenul, insa, ceea ce este mai grav, profesorul pierde respectul elevilor sai, aruncind o pata pe obrazul tuturor dascalilor.
Legea ar trebui sa oblige profesorul sa-si faca datoria atunci cind el uita
Cine este vinovat pentru lipsa de constiinta a unor cadre didactice? Vidul de legislatie. Legea ar trebui sa oblige profesorul sa-si faca datoria si tot legea ar trebui sa-i dea parintelui posibilitatea de a verifica nivelul cunostintelor acumulate de copilul sau inainte de a fi prea tirziu cu ocazia examenului de capacitate sau bacalaureat. "Legea nu permite elevului sa dea decit o data examenul, ceea ce-l marcheaza. Ar trebui ca legea sa-i permita sa mai sustina anumite probe, la care considera el ca a obtinut prima data o nota mica. Stiind ca nu are decit o sansa el se pregateste intens in clasele terminale. Exista examene foarte aglomerate, de exemplu bacalaureatul, la care se sustin sapte probe in zece zile, ceea ce presupune pentru candidat un dopaj in perioada de pregatire", este de parere profesorul Gabriel Danielescu de la Colegiul "Balcescu". Acesta a mai spus ca sint state unde bacalaureatul se da timp de doi ani, in patru sesiuni, impartind obiectele in patru. Cind elevul nu promoveaza sau nu-i convine nota, in sesiunea urmatoare, il mai da o data. Astfel, nici parintii, nici copiii nu mai sint stresati de examen.
Deoarece in ultima vreme la licee si in institutiile de invatamint superior admiterea se face si pe baza mediei din cei patru ani ai ultimului ciclu de invatamint, elevii si parintii sint interesati ca prin orice mijloace sa obtina rezultate cit mai bune, incurajind astfel meditatiile in particular cu profesorii de la aceeasi scoala, considera profesorul Danielescu. "Deoarece nu exista un institut national de evaluare care sa poata evalua periodic toti elevii, se ajunge ca elevii de aceeasi valoare sa fie notati diferit. Din experienta altor state, unde institutul national de evaluare este operational, periodic elevii dau teste care au valoare in notarea elevilor. In functie de abaterea notarii profesorului de la nota obtinuta la testul dat de institutul de evaluare, parintii sau directorul pot lua masurile aferente. Daca directorul constata ca rezultatele elevului la test, raportat la cerintele institutului, sint slabe, ar trebui sa elibereze profesorul din functie la sfirsitul anului scolar. La noi legislatia nu permite acest lucru", a mai spus profesorul Danielescu. (Cristina DOSULEANU)