Spitalele din Braila sint evaluate "la singe"

Ieri, a inceput o actiune de evaluare a spitalelor din Braila, in vederea stabilirii situatiei exacte a acestora si a variantelor de aplicare, in fiecare dintre ele, a masurilor de eficientizare. Evaluarea se face de catre o comisie tehnica, ce cuprinde specialisti de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Colegiul Medicilor, avindu-l in frunte pe secretarul de stat din Ministerul Sanatatii, Luminita Gheorghiu. Aceasta s-a intilnit, tot in cursul zilei de ieri, cu directorul Directiei de Sanatate Publica, directorii de spitale, reprezentantii sindicatelor din domeniu, sefii Casei Judetene de Asigurari de Sanatate si Colegiului Medicilor, pentru a afla din gura lor ce se intimpla in sistemul sanitar local si care sint propunerile acestora, vizind reforma in sanatate. Inca de la inceput, Luminita Gheorghiu a precizat ca nu este medic, ci doctor in stiinte juridice, motiv pentru care poate privi obiectiv sistemul sanitar. "Impreuna cu ministrul Daniela Bartos, facem o echipa buna, hotarita sa realizam reforma in Sanatate. De aceea, vrem sa cunoastem de la dvs, din teren, realitatea reala, ca sa-i spun asa, vrem sa vedem bob cu bob ce se intimpla in spitale, ce eficienta au aceste spitale si ce se poate face pentru imbunatatirea calitatii actului medical. Nu mai vrem raportari din birou, iar banii pe care ii alocam Sanatatii trebuie cheltuiti nu doar pe salariile personalului din domeniu, ci trebuie sa mai ajunga si pentru medicamente, si pentru altele. Altfel, ne batem joc de banul contribuabilului. De aceea, va cer un singur lucru: sinceritate, corectitudine in raportarea datelor. Daca, pina acum, ati mai semnat raportarile ca primarii, ca se mai intimpla, nu va va taia nimeni capul. Dar acum vreau date corecte", a declarat Luminita Gheorghiu. Secretarul de stat in Ministerul Sanatatii a mai atins si problema spagii primite sau chiar cerute de catre medici: "Trebuie pus si suflet in aceasta meserie. Din pacate, 1% dintre doctorii din Romania mai strica imaginea acestei categorii profesionale – si ma refer, aici, la cunoscuta spaga. Sint, insa, doua situatii distincte: una este cind pacientul simte nevoia sufleteasca sa-i ofere ceva medicului si alta este cind doctorul conditioneaza oferirea serviciilor sale de primirea spagii, caz care, in opinia mea, este criminal. In aceasta ultima varianta, sintem hotariti sa luam masuri drastice, care pot fi fie cele de natura penala, fie ridicarea dreptului la libera practica", a precizat Liliana Gheorghiu. In acest context, secretarul de stat a amintit si de lipsa unui control al activitatii medicilor, acuzind de aceasta neglijenta Colegiul Medicilor.
"Vom pune la punct spitalul Judetean"
Prezent la aceasta intilnire, prefectul Mihai Manea a declarat ca este gata sa dea tot sprijinul pentru rezolvarea macar a unei parti din problemele ce vor fi descoperite in urma evaluarii spitalelor din judet. "Cu parere de rau, va spun ca unii dintre directorii de spitale nu stiu sa faca un buget de venituri si cheltuieli. Este inadmisibil ca, in unele spitale, cvasitotalitatea fondurilor din buget sa fie alocata salarizarii. Avem cazuri in care, din totalul bugetului unui spital, 90% sint bani destinati salariilor. Trebuie sa luam masuri, chiar daca unii vor avea de suferit. Sa lasam sentimentalismul, prieteniile si orgoliile si sa aducem indreptarile necesare", a spus Manea. Acesta a mai cerut directorilor de spitale sa fie atenti ce contracte de prestari servicii sau achizitii de bunuri sau medicamente semneaza, dat fiind ca deja au fost descoperite cazuri de contracte incheiate cu rea credinta si cu favorizarea unor furnizori, in detrimentul spitalelor respective. "Datorita relatiilor pe care le-am avut cu mai multe firme de prestigiu, acestea mi-au promis sponsorizari generoase pentru un obiectiv pe care il pot alege eu. Variantele erau o scoala sau un spital, dar, vazind diferenta colosala intre fondurile primite de invatamintul local si cele din Sanatate, am decis sa aleg un spital, si anume Spitalul Judetean. Sper ca, intr-un an, sa taiem panglica la ceea ce va fi noul Spital Judetean, dupa aceasta investitie", a mai precizat prefectul.
"Nu mai vrem reforma cu reduceri de paturi si de personal"
Liderul Sindicatului "Sanitas", Nicolae Saridache, a asigurat-o pe Luminita Gheorghiu ca sindicatele doresc reforma, dar ca aceasta trebuie altfel conceputa decit pina acum: "Reforma trebuie sa fie facuta in beneficiul omului. Fiecare cetatean trebuie sa beneficieze de medicina preventiva, nu trebuie sa asteptam sa se imbolnaveasca. Nu credem ca reforma in Sanatate inseamna doar reducerea numarului de paturi si de personal. Asta s-a facut in ultimii 12 ani si uitati unde am ajuns! Nici daca se va merge pe ideea «acestia sint banii, sa vedem ce se poate face cu ei» nu este bine. Daca CJAS nu va gasi forta sa ceara de la CNAS cresterea sumelor acordate spitalelor locale, atunci reforma se va limita la ce a fost si pina acum."
Seful Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, Ionica Smochina, a declarat ca problema nu este ca CJAS nu ar avea banii necesari, adevarata nemultumire a reprezentantilor spitalelor fiind legata de costul zilei de spitalizare: "Anul trecut, am alocat 407 miliarde de lei spitalelor, din care doar 395 de miliarde au putut fi contractate de spitale, dupa normele in vigoare. Bani avem, dar legea nu ne permite sa le dam la indicii pe care ii au. Numai in primele doua luni ale acestui an, am descoperit ca exista spitale in care s-au facut abuziv internari, numai ca sa se incadreze in indicatori. La Spitalul din Faurei, cam o treime din cazurile internate erau cazuri sociale."
Mariana Tarachiu, presedintele Colegiului Medicilor, a declarat ca, in opinia sa, reforma inseamna, inainte de toate, stabilirea unor prioritati catre care sa fie canalizati banii: "Sa lasam medicii de spital sa-si faca datoria, dar sa le permitem si celor din ambulatoriul de specialitate si celor ce asigura asistenta privata sa lucreze in mod corespunzator. La CJAS, exista bani si, la nivel de asistenta sanitara decenta, se poate face fata. Dar, pina acum, contractarile s-au facut in special pentru spitale, in detrimentul asistentei primare. Nu este normal ca, la nivelul judetului nostru, 80 de medici de familie sa aiba in grija cite 2.000-3.000 de asigurati. Acest lucru asigura un nivel financiar corespunzator cabinetelor, dar nu si o asistenta de calitate asiguratilor."
Directorul Maternitatii brailene, doctor Mioara Salcudeanu, a admis ca unitatea sa este una dintre cele in care salariile reprezinta peste 80% din bugetul total. "Anul trecut, reprezentativitatea salariilor in total buget era de 54-56%, dar, in urma schimbarii contractului, nu am mai stat bine la indicatori si, conform contractului-cadru cu CJAS, am primit un buget pe anul in curs de 46 miliarde de lei, ajungind ca peste 80% din acesta sa reprezinte salariile. Este o situatie foarte grea, in care mai am la dispozitie doar 5-6 miliarde de lei, pentru functionarea propriu-zisa, cu care nu pot sa asigur nici macar minimul necesar, daramite o functionare de calitate. Anul trecut, numai pentru medicamente, am avut 8 miliarde de lei. Eu va cer ajutorul, pentru ca nu reusesc sa gasesc o solutie pentru iesirea din aceasta situatie si, fiind singurul spital de obstetrica-ginecologie din judet, cred ca nu putem inchide portile", a declarat doctorul Salcudeanu. La rindul sau, directorul Centrului Medical pentru Copii, doctorul Mircea Damian, a informat-o pe Luminita Gheorghiu ca unitatea sa isi desfasoara activitatea in conditii improprii, avind ca principala aparatura un electrocardiograf din 1974, un aparat "Roentgen" din 1962 si un laborator in care inca se mai lucreaza cu pipeta si cu reactivi. Si directorul Spitalului "Sf. Spiridon", Petru Mihalcea, s-a plins de situatia financiara dificila a unitatii pe care o conduce, care, desi functioneaza de ani de zile ca spital de urgenta, este finantat ca un spital municipal.
Analiza Comisiei tehnice de la centru, pe problema sanatatii locale, va dura doua saptamini, raportul final urmind a fi prezentat si prefectului, cu colaborarea caruia se vor lua si masuri de remediere a punctelor slabe. (Mihaela DAN)