Centura s-a scumpit pe masura ce s-a scurtat: 3,5 milioane de euro/ km. Vezi pe ce s-au cheltuit banii

  In jurul Iasului s-a construit o autostrada. Asta ar putea crede cineva care verifica sumele cheltuite pentru primii 14 kilometri ai soselei de centura. O alta asemanare cu autostrazile se poate observa si in ceea ce priveste perioada de executie. Cei 14 kilometri vor fi finalizati in peste patru ani, adica o medie de aproape 3,5 kilometri pe an. Varianta ocolitoare a Iasului este departe insa de a avea macar vreo asemanare cu autostrazile. In mare parte, este un drum cu cite o banda pe fiecare sens. Costurile mai ridicate au fost date, sustin sefii DRDP, in special de problemele de sol, soseaua de centura traversind sesul Bahluiului. Un alt motiv pentru care s-a ajuns la acest cost per kilometru ar fi legat de realizarea lucrarilor de arta, cinci viaducte, un pasaj si un pod.

Sosea de centura la standardul de cost al unei autostrazi

Primii 14 kilometri din soseaua de centura a municipiului vor costa in jur de 210 milioane lei, fara TVA. In medie, fiecare kilometru a costat bugetul de stat 3,5 milioane de euro. Cu aproximativ aceeasi suma, chiar specialistii Ministerului Transporturilor sustin ca se poate construi un kilometru de autostrada intr-o zona de ses. Astfel, conform standardului de cost aprobat de Minsterul Transporturilor, un kilometru de autostrada extraurbana in zona de ses ar trebui sa coste 3,8 milioane euro, fara TVA. Suma ar trebui sa acopere realizarea unei parti carosabile de 15 metri latime, alte doua benzi de stationare de urgenta de cite 2,5 metri latime, patru benzi de ghidare de cite 0,5 metri, o banda mediana de trei metri, doua acostamente de cite 0,5 metri si doua zone de cite 0,75 metri pentru amplasarea parapetelor. In acest standard de cost nu au fost introduse lucrarile de poduri, pasaje, viaducte, podete, lucrarile de consolidare a terenului de fundare, lucrarile de stabilizare versanti, lucrarile hidrotehnice sau realizarea nodurilor rutiere. Pe de alta parte, tot Ministerul Transporturilor a stabilit un standard de cost pentru un kilometru de drum national nou. "«Drum national nou – clasa tehnica III» obiectiv de interes strategic national, care asigura si faciliteaza legatura intre principalele localitati, intre acestea si centre economice dezvoltate, sau au rol de variante de ocolire pentru scoaterea traficului greu si de tranzit din localitati", se mentioneaza in documentul afisat de Ministerul Transporturilor. Standardul de cost pentru un kilometru dintr-un astfel de drum este de aproape 1,3 milioane euro, fara TVA, de 2,5 ori mai putin decit a costat un kilometru din soseaua de centura a Iasului. Nici in acest standard de cost nu sint incluse insa lucrari de poduri, pasaje, viaducte, podete, lucrari de consolidare a terenului de fundare sau lucrarile hidrotehnice. Banii ar fi trebuit insa sa ajunga pentru doua benzi a cite 3,5 metri latime pentru partea carosabila si doua acostamente de cite 1,5 metri fiecare, din care 0,75 metri reprezinta banda de incadrare cu aceeasi structura rutiera ca a caii de circulatie.

Proiectul a fost schimbat in numeroase rinduri

Soseaua de centura a municipiului are la baza un studiu de fezabilitate realizat de firma Consilier Construct in 2006. In acel moment, valoarea totala a investitiei a fost stabilita la 253,7 milioane lei. Banii ar fi trebuit sa ajunga pentru realizarea a aproape 32 kilometri, din care 24 kilometri reprezinta varianta de trafic greu si aproape 8 kilometri erau pentru varianta de trafic usor. Aceste lucrari au fost scoase la licitatie, iar in 2008 s-a incheiat un contract cu firma Vega ‘93 Galati in valoare de 136,3 milioane lei, fara TVA. Suma ar fi trebuit sa ajunga pentru proiectarea si executia celor 32 de kilometri. Adica s-a oferit un cost pe kilometru de aproximativ un milion de euro, fara TVA, cu tot cu proiectare. Intre timp insa, au fost efectuate mai multe modificari care au condus la impartirea investitiei in mai multe tronsoane. O parte din lucrarile din noul studiu sint noi. Pe contractul semnat in 2008 au mai ramas doar 14 kilometri, legatura dintre DN 28 din zona Metro si drumul judetean 248A, spre Ciurea. Din acest punct de vedere, cea mai importanta modificare a fost schimbarea traseului propus initial. Astfel, in studiul de fezabilitate din 2006 s-a stabilit ca de la kilometru sapte al variantei de trafic drumul ar fi trebuit sa fie continuat pe malul lacului Iezareni, pina in zona CUG. "S-au facut foraje si s-a descoperit ca intreg dealul aluneca spre lac. Si cei de la Apele Romane au spus ca traseul era la cinci-sase metri de barajul lor si nu se putea acest lucru. Era si o casa pe traseu care ar fi trebuit sa fie demolata. De la Ape ni s-au impus si alte conditii la poduri. S-a decis atunci sa se evite zona de alunecare si demolarile. S-a facut un alt studiu de fezabilitate, pentru un alt traseu, cel construit acum", a explicat Dorel Dumitrescu, seful Serviciului Investitii, din cadrul Directiei Regionale de Drumuri si Poduri (DRDP). Noul traseu este ceva mai lung decit cel initial.

Inchiderea santierului este inca departe

Costurile au fost majorate mult fata de licitatia initiala si din cauza schimbarii solutiei de realizare a terasamentelor din corpul drumului pentru primii 3,1 kilometri, adica cei realizati pe sesul Bahluiului. In loc de pamint s-a utilizat lidonit adus de la Galati. Reprezentantii DRDP sustin ca lucrarile de arta reprezinta un alt motiv pentru inregistrarea de costuri mari la soseaua de centura. In primii 14 kilometri s-a construit pasajul din zona Metro, un pod la kilometrul 1,46. Si solutia de la pasaj a fost schimbata fata de cea propusa in studiul de fezabilitate din cauza solului de pe ses Bahlui. In cazul celorlalte cinci viaducte, lucrarile sint finalizate in proportie de 88%, pina la 97%. "Hotaririle legate de soseaua de centura au fost luate cu ani in urma. Noi urmarim acum ca lucrarile sa se desfasoare in termen, in valori, conform proiectului. Termenul de finalizare a celor 13,9 kilometri este sfirsitul lunii mai. A fost insa o iarna foarte grea, cu multe precipitatii si probabil ca vor fi intirzieri de o saptamina sau doua saptamini. Vor lucra si noaptea la terasamente pentru a respecta termenele. La sfirsitul lunii noiembrie erau in termen", a declarat Danut Pila, seful DRDP Iasi. Studiul aprobat in 2010 a impartit lucrarea in patru obiective. Primul obiectiv este cel la care se lucreaza acum, de aproape 14 kilometri. Al doilea obiectiv este un pasaj de pe DN 28, care va fi realizat peste trei sensuri giratorii, de la Metro, de la accesul pe centura si cel de la Arabesque. Al treilea obiectiv este continuarea traseului de trafic greu pe bulevardul Poitiers, realizarea unui pasaj in zona intersectiei cu soseaua Bucium, si legatura cu DN 24, spre Tomesti. Al patrulea obiectiv este varianta de trafic usor de 8,8 kilometri si legatura cu cartierul Dacia. Ca urmare, ultima varianta a soselei de centura are o lungime totala de 29,5 kilometri, din care 20,7 kilometri varianta de trafic greu si 8,8 kilometri varianta de trafic usor. Documentatia presupune si construirea a 16 poduri, pasaje sau viaducte in lungime totala de aproape 2,4 kilometri si amenajarea a trei noduri rutiere. Urmatorul obiectiv ca va intra la finantare ar urma sa fie varianta de trafic usor. Pentru acest obiectiv a fost deja organizata o licitatie care a fost insa anulata. "Am refacut documentatia pentru varianta de trafic usor, conform solicitarilor CNSC (Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor n.r.), si am trimis-o spre analiza la ANRMAP (Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice – n.r.). Speram ca, peste aproximativ doua saptamini, sa o putem scoate din nou la licitatie", a precizat Pila.