Griul din Vrancea nu este bun pentru piine

Taranii isi pling de mila intrucit recolta de griu le-a fost compromisa in mare parte din cauza ultimelor ploi. Producatorii vrinceni spun ca nu vor obtine banii necesari pentru demararea unui nou ciclu de productie, dat fiind ca griul lor nu este primit la bazele de depozitare datorita calitatii inferioare. Din pacate, acest griu va deveni furajer, pentru ca nu mai este bun de nimic. Practic, din cauza acumularii de apa, bobul a incoltit in spic, fapt care i-a afectat calitatea nutritiva. Situatia este dramatica, intrucit mii de oameni se afla in aceasta situatie. Ca de obicei, producatorii asteapta ajutor de la stat. O problema delicata o constituie si pretul la griu, dat fiind ca se va apela si la rezervele de anul trecut. In aceste conditii, este posibil sa creasca si pretul la piine. Intrucit si alte zone agricole sint in aceasta situatie, producatorii spun chiar ca, daca statul nu intervine, vom asista la un „atentat la siguranta alimentara a Rom?niei” si vom minca piine din import. Intrucit si la griu de saminta stau prost, producatorii vorbesc de crearea unor soiuri rezistente care sa reziste schimbarilor de clima.
Agricultorii vrinceni se tem ca nu au ce face cu griul pe care l-au recoltat, pentru ca silozurile nu mai primesc decit cerealele de buna calitate. Motivatia specialistilor este ca griul adus acum este de slaba calitate, fiind incoltit din cauza ca a stat mult sub apa sau a fost afectat de precipitatii. Piinea facuta din acest griu ramine necoapta, iar coca nu creste. In Vrancea, griul se depoziteaza la bazele de receptie ale Comcereal, din Focsani, Mihalceni, Padureni, Adjud, Gugesti, Tanasoaia si Suraia, precum si ale procesatorilor mai mici. Proprietarii silozurilor care primesc in pastrare griu sint si stimulati prin subventii, insa cerealele nu pot fi primite in custodie pe o perioada mai mare de 8 luni. Pentru prima luna de depozitare, acestia primesc 2,5 euro pe hectar, in timp ce urmatoarele luni suma este mai mica din cauza ca cheltuielile pe care le suporta sint mai mici. Reprezentantii SC Comcereal SA Focsani au afirmat ca, in acest moment, societatea primeste griu in custodie la toate cele sapte baze ale societatii. „Noi am primit in custodie pina in prezent circa 30.000 tone de griu. O parte din acesta este griu calitativ pentru panificatie, in timp ce alta parte este incadrata la griu furajer. Noi nu am cumparat pina in prezent griu, ci doar l-am primit in custodie, urmind ca, dupa ce pe piata se va forma un pret, sa stabilim si noi valoarea de achizitie”, ne-a declarat Sandu Berdei, directorul comercial al Comcereal S.A. Vrancea. Fara a putea face o estimare exacta, reprezentantul Comcereal apreciaza ca exista in Vrancea importante cantitati de griu care corespund normelor de panificatie. „Pentru griul pe care il primim exista o serie de analize referitoare la umiditate, masa hectolitrica, impuritati, gluten, indicele de deformare si cel de cadere. In special ultimii trei indicatori sint definitori pentru incadrarea in categoria de griu de panificatie sau furajer”, a adaugat directorul Sandu Berdei.
Mii de hectare de griu compromise
Potrivit unor evaluari facute de producatorii vrinceni, in urma ploilor din aceasta vara, a fost afectata aproximativ 25 la suta din suprafata totala a terenurilor agricole, fiind compromise peste 8.000 de hectare cu griu, dintre care afectate total aproape 2.800 de hectare. „Griul este primit la silozuri, insa nimeni nu garanteaza ca va fi cumparat, din cauza ca nu e de calitate, de aceea nu a fost platit. El va fi achitat in functie de calitate, si asta ii deranjeaza pe agricultori, pentru ca pierd mult. Am transmis aceasta situatie la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, insa nu se poate rezolva in 24 de ore. Oricum, chiar daca ministrul Gheorghe Flutur atentioneaza proprietarii de silozuri ca trebuie sa primeasca griul, ei nu sint obligati sa o faca, pentru ca sint independenti. In orice caz, situatia agricultorilor se va rezolva, si se vor stabili si niste facilitati”, a promis directorul DADR Vrancea, Costica Neata. Pina in acest moment a fost recoltata 92 la suta din suprafata cultivata cu griu, restul fiind inca sub ape. O estimare a pierderilor inca nu a fost facuta, pentru ca producatorii nu au depozitat intreaga cantitate de griu recoltata, insa specialistii asigura ca problema la griu nu o constituie cantitatea recoltata, ci calitatea. Anul trecut, productia medie de griu la hectar a fost de putin peste 4000 de kilograme, in timp ce anul acesta productia medie de griu este de doar 2.600 de kilograme la hectar, iar ceea ce se stie in acest moment cu siguranta este ca in foarte multe zone este distrus. Printre marii producatori de griu se numara Comcereal, Veritas Panciu, Agroindustriala Marasesti, Ceres Balesti sau Agroindustriala Maicanesti. Cei mai afectati au fost cei care detin terenuri in comunele Vinatori, Suraia, Maicanesti sau Vulturu, zone afectate de inundatii.
Multi producatori de renume sint in colaps
Potrivit celor declarate de Constantin Bazon, presedintele Asociatiei Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice din Vrancea, care reuneste cei mai importanti producatori, producatorii locali si-au asigurat mai putin de 10 la suta din culturile agricole, ceea ce inseamna ca restul vor beneficia doar de despagubirile acordate de stat producatorilor ale caror culturi au fost luate de ape. Numarul mic de agricultori care isi asigura culturile este consecinta faptului ca nu multi producatori isi permit sa plateasca, in medie, circa 200-300.000 de lei pe hectar, cit costa o asigurare, in conditiile in care cheltuielile de productie pentru un hectar de griu au depasit chiar si 13 milioane de lei. Producatorii agricoli spun insa ca banii pe care ii vor primi de la Guvern nu le acopera cheltuielile efectuate pe fiecare hectar asigurat, de aceea DADR Vrancea a propus la nivel central ca subventiile sa fie acordate egal, indiferent de calitatea griului recoltat. Deocamdata, nu stie nimic nici in ceea ce priveste pretul oferit producatorilor pentru kilogramul de griu nou, dat fiind ca nu se stie ce cantitate a fost compromisa total. Specialistii spun ca evolutia pretului va depinde de cantitatea si mai ales de calitatea griului. Procesatorii au avansat o oferta de 3.000 de lei pe kilogram, „in cel mai fericit caz”, dupa cum ne-a mai spus Constantin Bazon, pret care nu acopera insa cheltuielile de productie.
Mult mai scump, pina la 6.000 de lei pe kg, va costa griul vechi.
„STAS-ul este exagerat”
In lipsa asigurarilor, marii producatori au ajuns sa spere tot la ajutorul din partea statului pentru a putea reveni la linia de plutire. La Ceres Balesti, contabilul sef Gherghina Stancu ne-a declarat ca productia nu a fost asigurata. Din cele 372 de hectare pe care le detine societatea, pe 100 de hectare griul a fost recoltat cu o productie medie de 2200 kilogram pe hectar. „STAS-ul pe care il are in vedere MAPDR este exagerat. Cu toate ca griul este panificabil, STAS-ul impune conditii pe care nu stiu daca le poate indeplini vreo cultura din Vrancea”, ne-a spus reprezentanta Ceres. Firma din comuna Balesti spera insa ca acea prima de 400 lei pe kilogram promisa de primul ministru va fi acordata in conditiile in care griul pare a avea un pret foarte mic, de maxim 3.000 lei. Mult mai afectata inundatii a fost SC Agroindustriala SA Maicanesti. Conform directorului Constantin Grigore, societatea este in cel mai grav colaps financiar din ultima perioada. Din cele 1300 de hectare pe care le detine, societatea inregistreaza calamitati totale pe 181 hectare si in proportie de 60 la suta pe restul suprafetelor. „Din cit s-a recoltat pina in prezent, avem o productie de pina la 1000 kilogram pe hectar. In conditiile in care noi am cheltuit 13-14 milioane lei pe hectar pina la momentul recoltarii, ce profit sa avem?”, se intreaba directorul. Constantin Grigore a mai precizat ca a intocmit deja documentatia pentru a putea beneficia de eventualele sume platite de stat in cuantumul distrugerilor provocate de apa. Referitor la calitate, directorul Agroindustriala este convins ca aceasta nu se incadreaza pentru griu panificabil. Pina acum, 400 tone au fost date in custodie la Comcereal si cam tot atit pastrate in magaziile proprii. (S. VRINCEANU, N. CRISTEA, G. SAVA)
Zeci de miliarde pentru pagubele din agricultura
Inundatiile din luna iulie au afectat nu numai casele si gradinile oamenilor, ci si hectare intregi de culturi, in care vrincenii au investit milioane de lei, munca si, nu in ultimul rind, suflet. Deja la nivel central au fost alocate sume pentru refacerea infrastructurii si a caselor, iar acum sint discutii despre banii necesari pentru amortizarea pierderilor in agricultura. In majoritatea comunelor au fost distruse imasurile, fiind acoperite de mil, de aceea se impune sa fie refacute cit mai urgent. Desi trebuie ca pasunile sa fie clasificate in functie de gradul de avariere, dintr-o evaluare preliminara reiese ca majoritatea acestora trebuie refacute. „Am inaintat la minister situatia vizavi de aceste lucrari, insa trebuie foarte multi bani si nu se stie cind ii vom primi. Ar fi nevoie de aproximativ 12,5 miliarde de lei pentru cele 1860 de hectare de pasuni. Alta suma de bani este necesara pentru refacerea patrimoniului viti-vinicol, aproximativ 50 miliarde de lei”, ne-a declarat directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Vrancea, Costica Neata. Suma necesara viei inseamna un arat pe toata suprafata degradata, pentru ca productia de la anul sa nu fie compromisa, si un tratament de pastrare. In acest moment insa, mai este o alta problema in acest domeniu, pentru ca via din judet este imbatrinita si se impune o reinnoire. Aceasta operatiune implica costuri substantiale, pentru ca, pentru a ne alinia la directivele Uniunii Europene, trebuie ca in judet sa fie aduse soiuri de valoare, din care sa iasa vinuri de competitie. O solutie pentru aceasta problema ar putea-o constitui fondurile SAPARD, insa 50 la suta din investitie trebuie sa fie a viticultorului. Mai nou, investitia de 50 la suta poate fi amortizata printr-un imprumut, pentru care se solicita garantie doar pentru dobinda, in timp ce suma imprumutata este garantata din fondurile Ministerului Agriculturii. Pina in acest moment, in Vrancea au fost repartizate 22 de miliarde de lei pentru sprijinirea zootehniei, urmarindu-se o imbunatatire a calitatii laptelui si a conditiilor de prelucrare a acestuia. Alte 15 miliarde de lei au fost alocate de guvern pentru subventiile din zona de munte. (Nicoleta CRISTEA)