Mincare pe datorie

Magazinele cu condicuta sint indeobste cele ce functioneaza la parterul unor blocuri, situate in diverse cartiere ale orasului. Nu poti face un clasament al acestora, pentru ca in toate exista liste cam la fel de lungi ale persoanelor care apeleaza la cumpararea alimentelor pe datorie. Despre aceste pravalii stie toata lumea. Putini sint insa cei care recunosc ca s-au inscris in condicuta. Oricum, nu trebuie sa fii un observator prea fin ca sa-i ghicesti. Procedeul este universal valabil: daca magazinul e aglomerat, omul asteapta pina se mai elibereaza. Unii dintre ei au stabilit chiar si un cod de comunicare cu vinzatorul, asa incit sa nu afle cei din jur despre modalitatea la care sint nevoiti sa recurga, impinsi de saracie. "Cum sa fac altcumva? Salariul meu este de doua milioane lei, am doi copii la scoala iar barbatu-meu cistiga tot vreo doua milioane. Din banii astia, cam trei milioane se duc pe intretinere, telefon, cablu, curent electric. Nu mai ramine aproape nimic. Iau de multa vreme alimente pe datorie si le platesc la leafa. Ma descurc cum pot, mai amin plata altor datorii si platesc intotdeauna la timp datoria pentru mincare. Oricum e foarte greu. Nu exista luna in care sa nu trebuiasca ori sa ma imprumut, ori sa iau diverse alimente pe datorie", a spus o femeie ce-si facea aprovizionarea intr-un mic magazin din zona Bahne si care, bine-nteles, n-a vrut sa-si spuna numele.
Salam, oua, piine, hirtie igienica…
Produsele trecute in dreptul fiecarui nume inscris in condicutele magazinelor sint de o diversitate covirsitoare. De la salam, masline, brinza, cirnati, oua, crenvursti, pui sau piine, pina la bauturi alcoolice, sucuri sau chiar scobitori, detergenti, vata, tampoane, deodorante, hirtie igienica, servetele si tot felul de alte obiecte folositoare la casa omului, totul se poate da pe datorie. Daca in unele pravalii, patronii au cunostinta de practicarea acestui fel de comert, in altele, inscrierea in condicuta depinde de bunavointa vinzatorului. "Mai toti oamenii inscrisi pe lista sint vecini, locuiesc aici in zona si ii cunosc de multa vreme. Am incredere ca vin cu banii. Cei care intirzie cu plata sint scosi de pe lista. Mai la inceput, cind de abia s-a deschis magazinul, am luat si plasa. Am dat la vreo doi insi alimente in valoare de vreo doua milioane de lei si am ramas buna de plata", a spus o vinzatoare.
Indiferent de cit de riscant e, comertul pe datorie este practicat fara doar si poate, in mai toate pravaliile de cartier. Este singurul loc in care cumparatorii se aleg cu produse pe care le achita mai tirziu, dar fara sa mai plateasca si dobinzi. La aceasta modalitate de aprovizionare apeleaza oameni din toate categoriile sociale, iar patronii inteleg de cele mai multe ori ca procedeul face ca clientela sa creasca. E o intelegere muta, un pact tacit cu saracia, chiar daca banii sint incasati, functie de bugetul fiecaruia, ori la avans, ori la lichidare. (Laura BREANA)