Orfani de nota 10

La doar 11 si 12 ani, fratii Vlad si Marius T., din Focsani, au ramas fara nici un parinte. Tatal i-a parasit de mai bine de sase ani, iar mama le-a murit recent, de cancer. Cu tot necazul, cei doi copii sint absolut deosebiti, la scoala au numai zece pe linie si, in acelasi timp, sint cistigatorii unor concursuri extrascolare. Din nefericire, starea lor materiala este foarte grea. Singurul venit al baietilor sint alocatiile, pensia de urmas primita dupa mama si leafa de confectioner a unei matusi de 25 de ani, care le poarta de grija. Datoriile la intretinere au depasit, luna aceasta, zece milioane lei, iar impozitul pe apartament, neplatit de citiva ani, a ajuns la cinci milioane lei.
De 1 Iunie, cea mai mare bucurie a celor doi fratiori ar fi sa-i ajute cineva sa iasa din datorii. Pentru ei, Ziua Copilului nu mai este nici un motiv de bucurie. Ce folos artificiile, ce folos toate spectacolele din Piata Unirii, atita timp cit cei doi micuti au invatat fara sa vrea ca dorintele pot ramine doar de domeniul viselor… Ceea ce le-a fost mai drag pe lume, mama, a trecut pe lumea cealalta sub ochii lor, dupa o suferinta lunga si grea. S-a stins incet, sub privirea lor de copii nevinovati ramasi sa-si duca zilele mai departe cu nenorocirea intiparita in suflete. N-au plins. N-au varsat nici o lacrima. Nici cit au vazut-o bolind si nici in fata sicriului. S-au avut unul pe celalalt, iar viata a curs mai departe. Se intimpla in decembrie anul trecut, inainte de Craciunul atit de fericit alta data… Trecutul a ramas adunat insa in fotografii. Si cind le este prea dor, Marius si Vlad ratacesc fila cu fila, prin albumul cu fotografii. Doar acolo chipul mamei lor urcata la cer, le mai zimbeste inca… Chemata de Dumnezeu prea devreme, femeia n-a mai apucat sa traiasca mindria realizarilor copiilor ei.
„Autoritatile ar trebui sa-i scuteasca de datorii”
Marius este acum elev in clasa a V-a a Scolii generale nr.10. Despre el, ca si despre Vlad, fratiorul lui, toate cadrele didactice au numai cuvinte de lauda. „Sint copii fara repros. Multi copii care fac pregatire si nu au notele pe care le au ei. Cel mic are numai foarte bine la toate materiile iar cel mare are numai zece pe linie. Sint deosebit de cuminti si muncitori. Pe perioada cit a fost mama lor bolnava s-au strins foarte multe datorii. Acum au peste 15 milioane lei la intretinere. Noi am mai facut cheta printre profesori, printre elevi si i-am ajutat cit am putut si la inmormintare si dupa aceea. Cu toate astea, nu au reusit sa-si achite datoriile. Am zis sa facem demersuri la autoritati sa-i scuteasca de datorii, tinind cont in ce situatie sint. Si mai ales ca sint elevi eminenti”, a declarat Luminita Ciocildau, profesoara de engleza. Parerea sa este impartatita de toti ceilalti profesori ai baietilor. Iar catalogul e marturia de necontestat a realizarilor lor. Aliniate in rubrici, oricine poate vedea notele de 10 pe toata linia ale lui Marius. Si mediile de „foarte bine” peste tot, ale fratiorului sau. Iar diplomele de premiu I, primite in toti anii de scoala, sint puse frumos in albumele de fotografii de acasa, pe care copiii le rasfoiesc uneori.
Calculatorul, doar in vis
Pe Marius l-am gasit ieri acasa, alaturi de matusa sa. Timid, copilul a inceput cu noi o conversatie la inceput laconica, dar care s-a dezmortit pe parcurs. Nu trebuie decit sa-l intrebi despre pasiunile lui ca sa-ti povesteasca despre competitiile la care a participat de-a lungul anilor. Cu modestie, iti arata diploma primita la un concurs de desene pe asfalt, alta obtinuta in urma unui curs de calculatoare… Are chiar si-o medalie pentru locul I cistigat la un concurs national de aeromodele. Marius obisnuieste sa-si verse prea-plinul imaginatiei prin tot felul de experimente pe care le pune in practica. Ieri, turnase ciment intr-o cutie de acuarele, ca sa construiasca un bloc din ciment. Iar acum citeva zile „am facut carton reciclat. Am bagat o bucata de carton in apa pina s-a inmuiat bine. L-am intins pe un tifon, am asezat deasupra o bucata de lemn si l-am presat. Am obtinut o hirtie fina, ca pergamentul, pe care am colorat-o”, povesteste Marius, care a experimentat chiar si gatitul. In aceasta privinta, doar o dilema are: „Toata mincarea pe care o fac, ori explodeaza, ori se topeste!”, a spus nedumerit. Spre deosebire de fratele lui mai mic, nu-i place sportul. Prefera linistea casei si de aceea si-ar dori foarte mult un calculator, mai ales ca este intr-o clasa speciala, de matematica informatica. Vladut ar vrea sa-i semene si s-a straduit sa intre si el la cea mai buna clasa a V-a. Ieri, in momentul vizitei noastre, baietelul a revenit acasa bucuros. „Am facut tot”, a spus, spre multumirea fratelui si a matusii sale. Vladut pare un pic mai altfel decit Marius, dar dorinta de avea un calculator este aceeasi. Chiar daca actualmente e pasionat de handbal, pe care-l practica la Sala Polivalenta.
„Nu pot sa-i las”
Marius si Vlad sint ingrijiti acum de sora mamei lor. La doar 25 de ani, Mihaela C. s-a trezit dintr-o data mama singura cu doi copii. Efortul impus de situatia data i-a schimbat pur si simplu cursul vietii, dar e hotarita sa nu renunte. Tinara lucreaza in confectii si este studenta in anul III la Facultatea „Dunarea de Jos”. „Este foarte greu din cauza datoriilor care s-au adunat. Am fost la Protectia Copilului si am incercat sa obtin un ajutor, sa devin asistent maternal pentru baieti, dar n-am putut. Mi-au spus ca locuinta nu este pe numele meu. Deocamdata, am doar dreptul sa ridic pensia si alocatia copiilor. Dar am sa ramin cu ei pentru totdeauna”, a spus Mihaela. Orice ar face insa, nu are de unde sa adune cele 15 milioane de lei cu care sa achite toate datoriile. Iar noptile si le petrece rasucind in minte pe toate partile necazul din care nu stie cum sa iasa.
De Ziua Copilului, doi micuti au nevoie de ajutor. Un ajutor dat de oamenii mari, care dac-ar sta in puterile lor, nu l-ar cere. De fapt, nici nu-l cer. Ei stiu doar sa traiasca frumos si sa fie printre cei mai buni elevi din scoala. Si sa-si poarte in tacere suferinta, pe care o mai soptesc poate doar mamei lor din cer… (Laura BREANA)