Taranul roman, an de an mai sarac

joi, 25 octombrie 2001, 23:00
5 MIN
 Taranul roman, an de an mai sarac

Pentru taranii care isi duc traiul zilnic dintr-o bucata de pamint, viata este din ce in ce mai grea. Subventiile pe care statul le acorda taranilor scad an de an de si fariseii politichiei romanesti se bat cu palma in piept si spun ca agricultura este prioritatea lor.
Mult mediatizatul milion la hectar din acest an a reprezentat, practic, o reducere a subventiei cu aproximativ 50% fata de sumele de anul trecut. Pe linga faptul ca proprietarii care aveau mai putin de 1 hectar nu au vazut nici un banut de la stat in acest an, taranii care au vrut sa-si lucreze pamintul mecanizat au platit "taxa de drum" la motorina de parca ar fi facut raliuri cu tractorul prin miriste.
Proiectul de buget pe anul viitor nu aduce schimbari majore, in sens pozitiv. Estimarile specialistilor vorbesc practic de o noua reducere a subventiilor, tot cu aproximativ 50%, prin introducerea subventionarii doar a suprafetelor ce depasesc 100 de hectare.
Daca acest lucru se va aplica doar 25.000 – 30.000 de hectare de teren agricol vor fi subventionate in Vrancea dintr-o suprafata totala de 147.000 hecatre de teren arabil.
Nu este Guvern care sa nu fi facut din agricultura, cel putin la modul declarativ, o prioritate. De la declaratii pina la fapte este insa o distanta prea mare iar lucrurile in agricultura nu au stat niciodata asa cum ne-am obisnuit noi sa le auzim pe la cei "care ne conduc destinele".
In ultimii doi ani situatia din agricultura pare sa se agraveze din ce in ce mai mult. Subventiile alocate de stat in acest sector scad de la o campanie agricola la alta, costurile pe hectar o iau razna iar pretul produselor recoltate bate pasul pe loc, ba uneori chiar mai da si inapoi.
Anul trecut, spre exemplu, un taran care avea o suprafata de pamint mai mare de jumatate de hectar a primit, in medie, o subventie initiala de 900 de mii de lei. 200 de mii i-au fost dati in toamna lui ’99 pentru a infiinta cultura de griu, 500 de mii de lei a reprezentat subventia pe suprafata iar alte 200 de mii de lei au intrat in buzunarul taranului, ca bonuri pentru motorina. Practic in anul agricol 1999-2000 subventiile reprezentau 25% din cheltuielile pe care cineva le-a facut pentru cultivarea unui hectar de griu, cheltuieli care s-au cifrat in jurul valorii de: 4-5 milioane/hectar. In toamna anului trecut griul s-a vindut cu 2.500 lei/kilogram iar statul a mai dat o prima de 300 lei/kilogram.
In domeniul viticol discrepantele sint si mai evidente. Anul trecut statul a platit 1,2 milioane de lei pentru o suprafata de teren viticol cuprins intre 0,5 – 1 hectar. Pretul la struguri a fost de 1.700 – 2.700 lei/kilogram iar cheltuielile pentru intretinerea unui hectar de vie au fost de 16 -18 milioane de lei.
S-a injumatatit subventia si suprafata subventionata
Anul agricol 2000 – 2001 nu a adus nimic bun pentru taranii vrinceni. Desi parea mult mai atractiv milionul la hectar a reprezentat practic o mare gogoasa din cel putin doua puncte de vedere. In primul rind, aproape 50% dintre taranii care cu un an de zile inainte au beneficiat de subventiei nu au mai putut incasa milionul fiindca terenurile lor aveau o suprafata mai mica de un hectar.
Pe de alta parte, taranii care au beneficiat totusi de subventia de 1 milion/hectar au constatat practic ca banii intrati in buzunarul lor au fost mai putin decit anul trecut.
Costurile necesare intretinerii unui hectar de teren agricol au crescut in acest an de la 4-5 milioane lei la 8-9 milioane lei. Intr-un cuvint s-au dublat in timp ce, cumulata, subventia a crescut doar cu 100 de lei, milionul pe hectar nemaiputind acoperi cheltuielile de intretinere decit in procent de 12,5%.
Pretul kilogramului de griu nu a crescut semnificativ in acest an. De la 2.500 cu cit se vindea anul trecut griul are in acest an un pret de 2.600-2.700 lei/kilogram iar prima a crescut de la 300 lei la 500 lei.
Pentru culturile de vita de vie subventia din acest an a scazut cu 200 de lei, pentru cei care au avut norocul sa beneficieze de aceasta.
Astfel, desi cu un an in urma culturile de vita de vie erau subventionate cu 1,2 milioane de lei/hectra in acest an subventia a fost de doar 1 milion/hectar.
Pretul la struguri a fost in acest an cuprins tot intre 1.700 – 2.700 lei/kilogram insa cheltuielile de intretinere au crescut de la 16 – 18 milioane lei la 20 – 25 milioane lei.
In plus anul acesta taranii au platit si "taxa de drum" cind si-au alimentat tractoarele. Statisticele arata ca fiecare taran a cheltuit pentru fiecare lucrare agricola in parte aproximativ 100 mii lei/hectar bani perceputi pentru "taxa de drum". Desi Ministerul Transporturilor a publicat in Monitorul Oficial normele prin care acesti bani se vor putea recupera pina in prezent nimeni nu a vazut nici macar un leut inapoi.
Datorita documentatiei stufoase pe care o persoana o are de completat probabil ca "taxa de drum" va fi recuperata doar societatile mari, in timp ce micii producatori isi vor lua adio de la acesti bani
Subventie pe doar 30.000 de hectare
Pentru anul agricol 2001-2002 Guvernul pregateste o serie de masuri care vor limita si mai mult accesul micilor producatori la subventii. Noua Lege a exploatarilor agricole vorbeste de subventionarea acelor suprafete de teren care se intind pe 110 hectare de teren arabil la ses, 50 hectare de teren la deal si 25 de hectare de teren la munte. In acest moment nu s-au facut propuneri clare cu privire la suma de bani care va fi alocata pentru fiecare hectar insa cel mai probabil ca
aceste sume de bani nu vor creste cu mult.
Conform statisticelor Directiei de Agricultura in Vrancea, la aceasta data exista 56 de exploatatii agricole cu suprafete cuprinse intre 110 si 500 de hectare, 12 exploatatii agricole cu suprafete cuprinse intre 501 si 1.000 de hectare si doar 9 suprafete cu peste 1.000 de hectare.
Ceea ce este cert in acest moment este faptul ca actualul proiect de buget al anului viitor are prevazute doar 78% din alocatiile bugetare pe care Ministerul Agriculturii le-a avut in acest an. (Traian NEGULESCU, Elena CRISTIAN)

Comentarii