Gabriel Liiceanu: „Iasul nu are sanse reale si nici argumente pentru a deveni Capitala Culturala Europeana”

Dupa o absenta de aproape trei ani, Libraria Humanitas din centrul Iasului s-a redeschis, pe strada Lapusneanu. "Tot ce am incercat de-a lungul a 20 de ani a fost sa aruncam o biblioteca uriasa peste romani", astfel isi rezuma Gabriel Liiceanu acest demers cultural, care s-a nascut din ideea ca nu poti salva o tara decit daca ridici la o anumita orbita culturala populatia ei, spune acesta.

Scriitorul a explicat ca cel mai greu lucru este sa produci intilnirea dintre carti si cititori. "Este o munca enorma sa ii convingi pe romani ca fara sa consume cartea acestia vor fi imputinati mental si spiritual, or, este foarte greu sa explici de ce exista si o dieta spirituala si de ce exista o analogie intre felul cum te tii curat si felul in care iti ingrijesti mintea", a subliniat Gabriel Liiceanu.

El crede ca acest lucru s-a intimplat din cauza televiziunilor nationale, care au produs "un efect devastator" asupra culturii romane. "Ma inspaiminta urmele pe care le va fi lasat dupa 20 de ani exercitiul posturilor de televiziune nationale, e devastator ce au facut din calitatea emisiunilor pe care le-au difuzat in ultimii 20 de ani, iar vulgaritatea a atins cote inimaginabile. Drama pe care au creat-o acestea nu cred ca va putea fi contracarata cu gesturi de genul acesta, cum ar fi deschideri de librarii. Va spun sincer, ma intreb de multe ori daca se poate drege ce s-a stricat. Trebuie incercat, pentru ca miza Romaniei va fi o reeducare a populatiei, distrusa nu numai de ceea ce a trait inainte de ’90, dar si dupa", a marturisit Gabriel Liiceanu. 

Cu referire la dezbaterile privind readucea in tara a operei lui Emil Cioran, Gabriel Liiceanu nu crede ca aceasta ar fi solutia pentru a schimba lucrurile in bine. "Cel mai important este sa ai cultura lor, sa integrezi si sa omagiezi opera lor. Cioran, Brancusi si Eliade, acesti oameni au schimbat fiecare cite ceva din fata omenirii. Lucrurile nu se vor face de sus in jos, ci intotdeauna de la nivelul unor oameni care isi fac o vocatie din a face bine. Numai de aici se poate face o civilizatie" a explicat Gabriel Liiceanu.

Despre Iasi 600: "Nu am auzit"

Filosoful este de parere ca romanii nu reusesc sa-si pastreze urmele in istorie si ca acestia incearca sa suplineasca absenta unui prezent printr-un trecut pe care il estetizeaza si il inventeaza, acest lucru fiind valabil pentru toate orasele romanesti, in special pentru cele din Muntenia si Moldova.

Gabriel Liiceanu a recunoscut ca nu a auzit de evenimentul cultural "Iasi 600", sarbatorirea a 600 de ani de la prima atestare documentara a Iasului. "Am auzit de sarbatoarea pe care a avut-o Universitatea Al. I. Cuza, doar atit", a precizat Liiceanu.

Filosoful crede ca orasul Iasi nu are sanse reale si nici argumente pentru a intra in competitia pentru titlul de Capitala Culturala Europeana. "Iasului ii lipseste, in primul rind, gloria secolului al XIX-lea, gloria interbelicului. Cred ca noi inca nu ne-am revenit din cei 40 de ani de comunism si in acesti 20 de ani am recuperat masiv, insa nu indeajuns incit sa putem sa concuram intr-o competitie europeana. De exemplu, orasul Sibiu, care a avut sansa asta, a beneficiat de o precedenta arhitecturala si stilistica ce s-a pastrat mai bine in locul acela. Or aici, in Iasi ar fi necesara o restaurare in anii care vin, pentru ca asa cum arata in clipa de fata Iasul,  nu cred ca este concurential. Pe linga splendoarea monumentelor pe care le are sau Universitatea, casele de pe Copou, restul pastreaza amprenta blocurilor vechi, a saraciei, a fatadelor mizere, strazilor desfundate si astfel nu cred ca poti intra intr-o competitie culturala europeana", a declarat Gabriel Liiceanu.

Cu toate acestea, scriitorul a marturisit ca, prin Libraria Humanitas, incearca sa repare ce este stricat si ii invita pe toti iesenii la o intilnire cu cartea.