Credinciosii ortodocsi si catolici celebreaza azi Inaltarea Domnului

„Hristos s-a Inaltat!”. Aceasta este formula cu care crestinii ortodocsi, cit si cei catolici, trebuie sa se salute astazi, fiind sarbatoarea Inaltarii Domnului. Numita popular si „Ispas”, termen
provenit din vechea slavona in care „supasu” inseamna „mintuitor”, sarbatoarea de astazi este unul dintre cele 12 praznice imparatesti de peste an, fiind in acelasi timp si Ziua Eroilor. Inaltarea Domnului se celebreaza la 40 de zile de la Invierea Domnului, reprezentind transcenderea de catre Iisus Hristos a planului material, fizic, a spatiului si timpului, asezindu-se la dreapta lui Dumnezeu Tatal. Inaltarea atesta practic divinitatea lui Iisus si incheie, din punct de vedere liturgic, ciclul pascal: de astazi nu se mai cinta imnul „Hristos a Inviat”, de pe altare se ia epitaful – pinza cu scena punerii in mormint a Mintuitorului – si incepe perioada inaintepraznuirii Rusaliilor. De altfel, in Orient, Inaltarea se celebra odata cu Rusaliile, cele doua sarbatori fiind insa separate la sfirsitul secolului IV. Sarbatoarea a fost fixata la 40 de zile dupa Pasti, intrucit acesta este in traditia biblica numarul desavirsirii, in perioada cuprinsa intre Inviere si Inaltare Mintuitorul aratindu-se celor care l-au recunoscut ca Dumnezeu adevarat, apostolii si ucenicii sai. Salutul „Hristos s-a Inaltat!” se foloseste timp de zece zile, pina la sarbatoarea Pogoririi Sfintului Duh (a treia persoana a Sfintei Treimi, a carei „pogorire” este proclamata de Mintuitor). Ca si la Pasti, ortodocsii ciocnesc astazi oua rosii si maninca cozonac. Inaltarea este hramul bisericilor Golia si Galata, precum si al Manastirii Neamt. La aceasta din urma astazi se vor aduna mai multi ierarhi din Arhiepiscopia Iasului – IPS Daniel, IPS Pimen, PS Ioachim, episcopul Husilor, PS Ioachim Bacaoanul, vicar in Episcopia Romanului – si cel putin o suta de alti preoti pentru a oficia o slujba solemna, data fiind implinirea a 500 de ani de la trecerea in nefiinta a domnitorului Stefan cel Mare, cel care a ctitorit biserica. Manastirea Neamt este cea mai importanta dintre ctitoriile fostului voievod intrucit constructia nu a fost afectata de timp si refacuta, in altar si naos pastrindu-se chiar si pictura din acea perioada. (Mirela CORLATAN)
Tot azi este si Pastele Cailor
Tot astazi, in joia din a sasea saptamina dupa Pasti, este si Pastele Cailor, potrivit traditiei populare. In vechime, se pare ca Pastele Cailor a fost o zi a soroacelor, cind se incheiau sau se lichidau diferite intelegeri si afaceri. Dar, spre deosebire de Singiorz, pe 23 aprilie, si Simedru, pe 26 octombrie, care sint sarbatori cu data fixa in calendarul popular, Pastele Cailor avea, datorita calculului pascal, data mobila, putind varia de la an la an, cu un numar mare de zile. Din acest motiv importanta sarbatorii s-a diminuat treptat, capatind un inteles peiorativ: a nu inapoia ceea ce ai imprumutat, a amina pina la „Sfintul asteapta”, a nu te tine de cuvint. Cu variante si credinte locale, sarbatoarea a fost atestata pretutindeni in Romania. (M.C.)