Dupa ce «Clanul bacauanilor» a pierdut alegerile, competitia Iasi – Bacau se incinge
LUAM FATA BACAULUI

Reprezentative in acest an Iasului s-au dovedit a fi investitiile straine. In numai cinci luni, in Iasi au fost infiintate 67 de noi societati cu capital strain, in timp ce la Bacau si-au facut aparitia pe piata doar doua firme noi straine. Economistii ieseni precizeaza ca acesta este doar inceputul redresarii Iasului, iar pozitionarea judetului la granitele pietei de est vor avea un cuvint important de spus in lupta cu Bacaul. „Piata din Bacau este prea aglomerata. Investitorii straini se indreapta in prezent mai mult catre Iasi. S-au facut investitii importante pina in prezent, dar acestea sint la inceput si nu au reusit sa produca la capacitate maxima. Un rol important in atragerea investitorilor straini il joaca si pozitionarea Iasului, la granita cu piata de est, care este o piata destul de libera si spre care se vor indrepta multe societati”, spune Vasile Cocris, decanul Facultatii de Economie si Administrare a Afacerilor din cadrul Universitatii „Al.I. Cuza” Iasi.
„Judetul Bacau stagneaza”
Valoarea totala a capitalului social al agentilor economici straini care si-au deschis afaceri in Iasi in acest an se ridica la aproximativ 4,35 miliarde lei vechi, in timp ce noii afaceristi straini aparuti pe piata bacauana au adus un aport total de doar trei milioane lei vechi. „In prezent, Bacaul stagneaza. Judetul nostru a progresat mai rapid, dar acum se pare ca este rindul Iasului sa-si arate forta economica”, a apreciat senatorul PD de Bacau Cristian Cucuianu. Parlamentarii ieseni sustin ca noua conducere a Bacaului nu are aceeasi forta de atragere a investitorilor ca vechii baroni PSD. „Din punct de vedere al activitatii economice, Iasul este o «fata mare», care abia acum a fost descoperita datorita disparitiei pirghiei neloiale de competitivitate facuta la Bacau pe linie politica”, crede senatorul PD de Iasi Dan Cirlan.
Omul de afaceri clujean Stefan Vuza, care detine societati atit in Iasi, cit si in Bacau, pune aceasta stagnare a Bacaului tot pe seama decaderii conducerii PSD. „Vechea conducere PSD a avut un cuvint greu de spus in cresterea economiei Bacaului. Acestia au atras investitii in judet de zece ori mai mult decit Clujul, care este mult mai puternic din punct de vedere economic fata de Bacau. Atuul Bacaului a fost vechea industrie, care nu a dat faliment precum cea de la Iasi, unde abia acum se incearca o privatizare cit mai eficienta si care va intari judetul din punct de vedere economic. Daca marile societati ale Iasului, precum Fortus, Terom, Nicolina, sau Tepro, ar fi functionat la cotele din anii 1989, Iasul era mult mai puternic decit Bacaul, cu tot cu industria lui petroliera”, a precizat Vuza.
Se construieste mai mult la Iasi
Daca anul trecut valoarea productiei industriale a Bacaului a fost net superioara fata de cea realizate la Iasi – 55.600 miliarde lei fata de doar 28.000 miliarde – colapsul inregistrat de Rafo in acest an si-a pus amprenta pe economia bacauana. In primele cinci luni ale acestui an, la Bacau s-a realizat doar 66% din cifra de afaceri inregistrata in aceeasi perioada a anului trecut. In schimb, la Iasi, lucrurile au stat mult mai bine, pina la sfirsitul lunii mai realizindu-se 96% din cifra de afaceri inregistrata in primele cinci luni ale anului 2004. Tot in aceasta perioada, Iasul a stat un pic mai bine decit Bacaul si la capitolul salarii. Astfel, in primele cinci luni ale acestui an, salariul mediu brut al iesenilor a fost de 8,75 milioane lei vechi, cu peste 100.000 mii lei mai mare decit cel al unui bacauan care a fost de circa 8,62 milioane lei. In judetul Iasi, cel mai bine s-a cistigat din servicii, salariul mediu brut fiind de 9,8 milioane lei, fata de Bacau, unde cel mai bine s-a platit in industrie si constructii (8,76 milioane lei).
Progresivitatea mai agresiva a Iasului este data si de numarul mai mare de case construite in primul trimestru al anului la Iasi fata de Bacau. Conform raportarilor statistice, in primele trei luni ale anului la Iasi s-au terminat 130 de locuinte, dublu fata de Bacau, unde s-au finalizat doar 61 de imobile. „In Bacau s-a construit mai mult in anii trecuti. Un om nu face casa in fiecare zi”, a argumentat ironic senatorul PD Cucuianu.
Turismul, exploatat mai bine la Iasi
Faptul ca economia Bacaului bate pasul pe loc este dat si de rata somajului. La sfirsitul lunii mai a anului 2004, rata somajului la nivelul judetului era de circa 5,7%. In luna mai a acestui an, rata somajului in Bacau a scazut cu doar 0,6% ajungind la 5,1%. In mai 2004, Iasul inregistra o rata a somajului de 8,4%, mai mare cu 1,9% fata de a V-a luna a lui 2005, cind s-a inregistrat o rata a somajului de doar 6,5%. Cu toate ca populatia Bacaului este mai mica cu peste 100.000 de locuitori decit cea a Iasului, numarul de pensionari este mai mare. Unul din cinci bacauani este acum pensionar, in timp ce la Iasi se inregistreaza un pensionar la sase locuitori. Intensitatea cresterii economice a Iasului, mai mare fata de cea a Bacaului, este data si de numarul de salariati. La sfirsitul lunii mai a acestui an, numarul de salariati a ajuns la aproximativ 164.000, cu circa 3,2% mai mult decit in mai 2004. In schimb, la Bacau, numarul salariatilor a crescut cu doar 2,9% fata de anul trecut. Un alt factor care demonstreaza stagnarea Bacaului este indicele de utilizare a turismului. In luna mai a acestui an, indicele de utilizare a locurilor de cazare a fost de 41,8%, fata de 40%, cel inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut. In schimb, la Iasi, cresterea a fost mult mai vizibila. In mai 2005, indicele de utilizare a locurilor de cazare a fost de peste 44%, fata de doar 36,8% inregistrat in mai 2004.
Vosganian: Ii vom depasi total
Politicienii ieseni prevad un viitor economic roz pentru judet si sustin ca fac toate eforturile de a ajunge in fruntea Moldovei. „In prezent, Iasul recupereaza decalajul pierdut in fata Bacaului. Avind in vedere ca politica PSD din Bacau a cazut, iar asta se vede in actuala putere economica a judetului, eu cred ca ii vom depasi total. Parlamentarii nostri lupta pentru atragerea a doua mari proiecte de infrastructura la Iasi”, a explicat Varujan Vosganian, presedintele Comisiei Buget Finante Banci din cadrul Ministerului de Finante. Unul din cele doua proiecte este soseaua rapida spre Ardeal. (Dan MINDRUTA)