Libertarea romanilor va cintari mai mult in ochii statului

Justitia romana este in pragul unei reforme fara precedent. Sensibilizat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), Parlamentul a adoptat Legea privind modificarea si completarea Codului de Procedura Penala si in citeva zile va intra in vigoare. Noul regulament dupa care se va desfasura urmarirea penala si procesul penal este in prezent pe masa de lucru a presedintelui Ion Iliescu si va aduce un aer proaspat in Justitie. Cu elemente imprumutate din Justitia americana sau cea europeana, Codul de Procedura Penala pare sa raspunda perfect cerintelor CEDO in ceea ce priveste drepturile omului. Multe din sarcinile procurorilor vor trece in grija judecatorilor, iar procesul penal se vrea a fi unul democratic si fara abuzuri.
„Nici o persoana nu poate fi retinuta, arestata sau privata de libertate ?n alt mod si nici nu poate fi supusa vreunei forme de restringere a libertatii decit ?n cazurile si conditiile prevazute de lege. Daca cel ?mpotriva caruia s-a luat masura arestarii preventive sau s-a dispus internarea medicala ori o masura de restringere a libertatii considera ca aceasta este ilegala are dreptul, ?n tot cursul procesului penal, sa se adreseze instantei. Orice persoana care a fost, ?n cursul procesului penal, privata de libertate sau careia i s-a restrins libertatea, ilegal sau pe nedrept, are dreptul la repararea pagubei suferite, ?n conditiile prevazute de lege”. Aceasta este prima modificare a Codului de Procedura Penala si este practic alinierea legislatiei Romaniei la procedurile europene. Modificarile schimba Justitia din radacini, incepind cu urmarirea penala si terminind cu desfasurarea procesului penal.
Elemente de justitie americana importate
Inca de la inceput, noul Cod de Procedura Penala (CPP) arata ca invinuitul sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia. Teoretic era asa si pina acum, insa practic nu se intimpla acest lucru intotdeauna. Avocatii au spus in mai multe rinduri ca drepturile omului nu sint respectate intocmai in ceea ce priveste prezumtia de nevinovatie. Adica omul era mai intii acuzat si abia dupa aceea, in timpul judecatei, i se dadea posibilitatea sa se apere. Persoanei cercetate i se aduce apoi la cunostinta fapta care formeaza obiectul cauzei, dreptul de a avea un aparator, precum si dreptul de a nu face nici o declaratie, atragindu-i-se totodata atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si ?mpotriva sa. Dreptul de a nu face nici o declaratie este o noutate absoluta in Romania si pare a fi „importat” din Justitia americana. Daca ?nvinuitul sau inculpatul da o declaratie, i se pune ?n vedere sa declare tot ce stie cu privire la fapta si la ?nvinuirea ce i se aduce ?n legatura cu aceasta. Daca acesta consimte sa dea o declaratie, organul de urmarire penala, ?nainte de a-l asculta, ?i cere sa dea o declaratie, scrisa personal, cu privire la ?nvinuirea ce i se aduce. Asa vor trebui sa inceapa anchetele penale din tara noastra dupa ce CPP va intra in vigoare.
Probele obtinute ilegal nu vor fi folosite in instanta
Ca in cadrul oricarei anchete, pentru dovedirea unei infractiuni trebuie aduse probe. Legiuitorul va avea prevederi foarte clare in ceea ce priveste culegerea de probe de catre politisti si procurori. „Mijloacele de proba obtinute ?n mod ilegal nu pot fi folosite ?n procesul penal”, se arata in document. De exemplu, daca un politist sau un procuror „convinge” o persoana ca este obligata sa dea o declaratie, ceea ce este ilegal, iar respectiva persoana da declaratia, ulterior, in instanta acea declaratie nu va avea nici o valoare. Aceasta prevedere este o alta noutate in justitia romaneasca si inlatura posibilitatea ca anchetatorii sa comita abuzuri in timpul cercetarilor, iar in cazul in care abuzurile se intimpla totusi, ele pot fi denuntate si probele obtinute nu vor fi luate in consideratie de instanta judecatoreasca.
Timpul petrecut la politie se va scade din timpul procurorilor
Poate cea mai importanta schimbare din CPP va fi modificarea modului in care se vor face retinerile si arestarile. Cind politistul considera ca este necesar a se lua masura arestarii preventive in privinta unei persoane doar retinute, ?nainteaza procurorului, ?n primele 10 ore de la retinere, un referat motivat, urmind ca acesta sa dispuna. Masura retinerii poate dura cel mult 24 de ore. Din durata masurii retinerii se deduce timpul cit persoana a fost privata de libertate ca urmare a masurii administrative a conducerii la sediul politiei. Pina acum, o persoana era invitata sau condusa la sediu politiei, era audiata ore in sir, iar in unele cazuri se emitea ordonanta de retinere chiar si dupa 24 de ore de la intrarea efectiva in sediul politiei a respectivei persoane. Abia dupa aceea era retinut si putea fi prezentat in fata procurorului cu propunere de arestare preventiva in termen de alte 24 de ore.
Mandatele procurorilor au intrat la apa
Procurorul, din oficiu sau la sesizarea politistului, cind considera ca ?n interesul urmaririi penale este necesara arestarea inculpatului, va dispune arestarea preventiva provizorie a acestuia, aratind temeiurile care justifica luarea masurii, si va fixa durata arestarii provizorii, care nu va putea depasi 3 zile. Acum insa, procurorii emit mandate de arestare pe termen de 30 de zile, mandate care nu sint provizorii. Daca ?nvinuitul se afla ?n stare de retinere, cele trei zile se calculeaza de la data emiterii mandatului de retinere. Astfel, daca o persoana a fost retinuta pentru 24 de ore de politisti si arestata pentru 3 zile de procurori, cele trei zile de arest preventiv sint de fapt doua, petru ca a treia este reprezentata de cele 24 de ore in care persoana a fost retinuta de politisti.
Judecatorii vor controla arestarile
Dupa ce emite un mandat de arestare, procurorul va avea obligatia sa supuna demersul sau controlului judecatoresc. ?n termen de 24 de ore de la emiterea mandatului de arestare preventiva provizorie, procurorul va prezenta dosarul cauzei instantei careia i-ar reveni competenta sa judece fondul cu propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive a inculpatului, daca exista temeiuri care sa justifice aceasta masura. In prezent, persoana arestata are dreptul sa conteste mandatul de arestare si procurorul nu este obligat sa prezinte judecatorului dosarul pentru controlul legalitatii masurii arestarii provizorii. Cu ocazia prezentarii dosarului de catre procuror, presedintele instantei sau judecatorul delegat de acesta fixeaza ziua si ora de solutionare a propunerii de arestare preventiva, pina la expirarea mandatului emis de procuror. Termenul este apoi comunicat atit aparatorului ales, cit si procurorului, cel din urma fiind obligat sa asigure prezenta ?n fata instantei a inculpatului arestat provizoriu. Propunerea de arestare preventiva va fi apoi solutionata de un singur judecator, iar inculpatul va fi adus ?n fata instantei si va fi asistat de aparator.
Probe concrete pentru a demonstra pericolul public
Conditiile in care se va lua masura arestarii preventive se vor modifica substantial, in sensul ca va fi mai greu pentru un politist, procuror sau judecator sa tina suspectul dupa gratii. Astfel, noul regulament prevede ca masura arestarii se poate lua daca „infractiunea este flagranta, iar pedeapsa ?nchisorii prevazute de lege este mai mare de un an”. Pina acum arestarile se faceau pentru fapte a caror pedeapsa era de minim trei luni inchisoare. „Daca inculpatul a savirsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa ?nchisorii mai mare de 4 ani si exista probe certe ca lasarea sa ?n libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica” va inlocui paragraful actual „inculpatul a savirsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa ?nchisorii mai mare de 4 ani iar lasarea sa in libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publica”. Aceasta inseamna ca, daca pina acum un procuror putea aresta un inculpat pe baza convingerii intime ca ar putea prezenta pericol public, de acum va trebui sa prezinte judecatorului probe concrete care sa-i sprijine convingerea.
Rechizitoriile vor fi intocmite in trei zile
Autorii noului CPP s-au gindit sa dinamizeze sistemul. Sa presupunem un caz ipotetic: invinuitul este retinut de politisti. Retinerea dureaza 24 de ore. La sesizarea organului de cercetare sau din oficiu, procurorul poate dispune arestarea ?nvinuitului, care nu poate depasi 2 zile, acestea calculindu-se de la data expirarii ordonantei de retinere.Daca procurorul apreciaza ca sint suficiente dovezi pentru punerea ?n miscare a actiunii penale, da rechizitoriu prin care dispune trimiterea ?n judecata si trimite dosarul instantei competente ?nainte de expirarea mandatului de arestare. In cazul ?n care procurorul nu a dispus trimiterea ?n judecata ?n termen de 3 zile de la data emiterii ordonantei de retinere, dosarul ii va fi returnat pentru finalizare si emiterea rechizitoriului. Cel putin teoretic, in trei zile de la retinerea invinuitului acesta va fi trimis in judecata. Sistemul va functiona cu siguranta in cazul infractiunilor simple, insa atunci cind faptele cercetate vor fi mai complexe, dosarul nu va putea fi inaintat instantei in trei zile.
Ce se va spune in sala de judecata va fi inregistrat
O alta noutate absoluta este inregistrarea, transcrierea si punerea la dispozitia partilor a continutului sedintelor de judecata. ?n cursul sedintei de judecata, grefierul va consemna toate afirmatiile, ?ntrebarile si sustinerile celor prezenti, inclusiv ale presedintelui completului de judecata. Consemnarea se va face prin ?nregistrarea cu mijloace tehnice, urmata de transcriere. „?n cel mai scurt timp de la terminarea sedintei de judecata, si oricum ?nainte de termenul urmator, partile primesc cite o copie de pe notele grefierului sau de pe transcrierea ?nregistrarilor”, se arata in noul Cod de Procedura Penala. In prezent, partile au dreptul sa solicite notele grefierului si eventual sa faca copii dupa acestea, insa instantele nu au obligatia sa puna la dispozitia celor implicati intr-un proces copii dupa transcrierea continutului sedintelor de judecata.

Procurorii digera greu modificarile CPP
Cauzele aflate ?n curs de urmarire penala la data intrarii ?n vigoare a prezentei legi vor fi urmarite de organele de urmarire penala competente potrivit acestei legi. Actele si lucrarile efectuate potrivit legii anterioare, pina la data intrarii ?n vigoare a prezentei legi, ramin valabile. Mandatul de arestare preventiva emis de procuror pina la intrarea ?n vigoare a prezentei legi ?si produce ?n continuare efectele si dupa aceasta data. ?n cazurile ?n care arestarea preventiva dispusa de procuror nu a fost supusa controlului instantei, procurorul, ?n 24 de ore de la intrarea ?n vigoare a prezentei legi, va prezenta dosarul cauzei instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza ?n fond, cu propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive, pentru zilele care au ramas dupa scaderea din 30 de zile a perioadei ?n care ?nvinuitul a fost arestat. Cauzele aflate ?n curs de judecata vor continua sa fie judecate de instantele competente, potrivit dispozitiilor aplicabile anterior acestei date. Noul Cod de Procedura Penala intra in vigoare in data publicarii in Monitorul Oficial in ceea ce priveste arestarea preventiva si perchezitia, iar celelalte dispozitii se vor aplica incepind de la data de 1 ianuarie 2004.
Procurorii ieseni s-au ferit sa comenteze modificarile din CPP, spunind fie ca nu au intrat in posesia lui, fie nu au dreptul sa opineze asupra unei legi. Cei mai multi au recunoscut insa ca este o schimbare majora, in favoarea cetatenilor si in spiritul alinierii la legislatia europeana. (Radu BURLACU)