Nunta de print

„Pentru mine, intotdeauna «acasa» a fost la Iasi si la Popesti”
O chestiune de traditie. Astfel s-ar putea explica dorinta arzatoare a principelui Dimitrie Sturdza de a-si vedea feciorul casatorindu-se la Iasi. Intre capela ortodoxa de la Baden-Baden pe care o detine familia Sturdza si Palatul Culturii din Iasi, Stefan Dimitrie Ferdinand a ales aceasta din urma locatie pentru nunta sa. Aceasta desi pina in 1990 nu a calcat niciodata pe pamint romanesc si nici nu stia o boaba romaneste. „Am inteles si cunoscut Romania si fara sa fi fost vreodata acolo. Pentru mine, intotdeauna «acasa» a fost la Iasi si la Popesti, unde oricind m-as putea muta definitiv, fara nici un regret”, a marturisit si mirele, in incercarea de a explica de ce a acceptat sa se casatoreasca la Iasi. Oricum, pentru cele doua zile in care invitatii au stat aici, provincialismul Iasului a fost aproape insesizabil.
Meniu romanesc, asortat cu o feerie de artificii
Aceasta s-a putut remarca inca de simbata, cind peste 200 de invitati au fost cazati la hotelurile Europa, Astoria si Traian, descinzind cu totii, seara, la restaurantul „Ciuperca” de la Ciric. Cu lacul luminat discret, avind „incriptionate” cu luminari rosii numele celor doi miri, cu un foc la intrare si Fanfara de la Chetris in plina forma, locatia s-a dovedit a fi bine aleasa in raport cu scopul: acela de a arata invitatilor, mai ales celor din strainatate, cite ceva din specificul romanesc. Pe parcursul celor aproape doua ore cit a durat primirea invitatilor de catre miri nu au lipsit de la intrare fetele si baietii imbracati in costume populare, tinind pe brate imensi colaci si sare. Meniul de simbata seara a fost in ton cu aceasta primire. Chisca, toba, cighir, pastrama de oaie, caltabos, mamaliga cu brinza, cas, berbec la protap, sarmalute in foi de vita si in foi de varza, ardei umpluti cu fasole batuta, tochitura, papanasi, „poale-n briu”. Unii dintre invitati au gustat pentru prima data din aceste bucate, bauturile fiind si ele de-ale locului: must, vin din podgoriile moldovenesti, precum si tuica fiarta de gutui si prune.
Pentru invitatii „de singe albastru” din Europa, toate acestea au fost niste „curiozitati”. Ca si dansurile moldovenesti in care s-au incins membrii ansamblului „Doina Carpatilor”. Caci, dupa ce au fost intimpinati pe ritmuri de fanfara, oaspetii au fost lasati „in seama” lui Marinica Botea. Singurul moment in care la Ciric au rasunat altfel de ritmuri a fost cel al lansarii artificiilor. Acesta a fost „punctul de atractie” al serii, artificiile fiind urmate de un „joc” de lasere. Cladiri emblematice ale Europei – precum Turnul din Pisa, Coloseumul, Muzeul Louvre, Moulin Rouge – au fost proiectate cu ajutorul acestuia intr-o feerie totala.
Alai de nunta cu nume grele
Pentru unii invitati si mai impresionanta a fost ceremonia religioasa de ieri. Pe un covor rosu, mirele, imbracat in frac, si mireasa, avind o rochie brodata manual, cu o trena de peste un metru lungime, si-au facut intrarea in Palat insotiti de un alai de peste zece preoti, in frunte cu IPS Daniel. In primele rinduri de invitati au stat Ion Tiriac insotit de Andreea Marin, Ilie Nastase si sotia sa, Amalia, Mircea si Mihaela Geoana, Ilie Sirbu, prieten al mitropolitului, ca si printul Dimitrie Sturdza. Pe linga acestia, care au venit abia ieri la Iasi, in sala s-au mai aflat fiul lui Ion Tiriac, impreuna cu prietena sa Ileana Lazariuc, Bianca Brad, Peter Imre cu Diana Lascarescu, fotbalistul Ionut Lupescu, Gabriela Szabo impreuna cu sotul sau, Mariana Nicolesco cu Radu Varia, Virgil Magureanu cu sotia, Victor Athanasie Stanculescu, Ion Solcanu cu sotia, fiul si prietena acestuia, primarul Gheorghe Nichita etc. Majoritatea doamnelor au purtat palarii, in toaletele lor predominind culoarea roz. Dupa ceremonie -finalizata cu daruirea de catre IPS Daniel a unei icoane celor doi miri -, toaletele au fost „etalate” in cadrul unui cocktail in holul Palatului. Tot in hol, insa la parter, asta-noapte a avut loc nunta, la care a cintat Sofia Vicoveanca. (Mirela CORLATAN)
Printul Dimitrie Sturdza este unul dintre cei mai bogati romani stabiliti in strainatate
Pentru craioveanca Nina-Irina Tandarica, casatoria cu principele Stefan Dimitrie Ferdinand Sturdza pare a fi cea mai buna partida pe care ar fi putut s-o faca vreodata. Nu doar ca urmasii sai vor avea singe albastru, dar vor fi, probabil, si mostenitorii unei averi imense, printul Dimitrie Sturdza fiind considerat unul dintre cei mai bogati romani stabiliti in strainatate, cu o avere estimata de revista „Capital” la 130-140 de milioane de dolari. Spre deosebire de familia miresei – care a fost un subiect tabu pentru presa pe tot parcursul manifestarilor – , cea a Sturdzestilor constituie o tema oricind abordabila cu socrul mare. Caruia, in mod evident, ii place enorm sa vorbeasca despre radacinile sale. Poate doar despre modul in care a parasit Romania in 1948 nu-i prea vine sa vorbeasca. Spre deosebire de tatal sau, Gheorghe Mihail, care a ajuns mult mai tirziu in strainatate, el si cei doi frati mai mici, Eric Ion si Gheorghe, au plecat cu avionul. Norocul lor l-a constituit pasaportul norvegian pe care-l detinea mama lor, Margareta. In tara de origine a acesteia, la Oslo, familia Sturdza a stat zece ani, de la virsta de 20 de ani principele Dimitrie Sturdza locuind in Elvetia, la Zurich. Acolo a inceput sa faca o cariera de succes in afaceri cu firma „Deese”, acolo s-au nascut cei doi copii ai sai, Stefan, acum in virsta de 36 de ani, si Ruxandra, in virsta de 33 de ani. Pentru ca nu se gindea ca Romania va mai scapa vreodata de comunism si ca se va putea intoarce acasa, principele Sturdza n-a vorbit cu copiii decit in frantuzeste sau in nemteste (sotia sa, Monica, fiind din Germania). „Mi-au reprosat de multe ori acest lucru, insa dupa 1990 Stefan a invatat in doar trei luni romaneste”, marturiseste principele. Inainte de Revolutie, acesta a mai fost o singura data in tara: in 1971, invitat fiind la Cupa Davis de Ion Tiriac. „Am fost de 32 de ori campion al Elvetiei la simplu, dublu si dublu-mixt, insa cind a trebuit sa joc impotriva Romaniei am refuzat. Tiriac m-a adus totusi la Cupa Davis si nici acum nu pot sa uit o farsa pe care mi-a facut-o la Bucuresti pe aeroport. A spus celor responsabili cu securitatea ca sint printul Sturdza si am venit sa spionez in Romania. Baietii au scos armele si in acel moment am crezut ca fac pe mine de frica”, rememoreaza principele Dimitrie Sturdza, considerind ca daca in 1948 n-ar fi reusit sa plece din Romania, acum ar fi fost mort, dupa ce mai intii ar fi fost chinuit la canal. Prieten bun cu Virgil Magureanu, fostul sef al SRI, consilier al lui Emil Constantinescu si apoi al lui Nastase, principele mai are acum doua visuri legate de Romania, unde isi petrece cel putin o saptamina pe luna: sa contribuie la scaderea fiscalitatii, considerata „cel mai mare dezastru din aceasta tara”, si sa-si vada finalizat castelul de la Popesti. Aici vrea sa-si vada familia reunita, ca intr-un „cuib”. (M.C.)