Cooperativele, viitorul agriculturii nemtene

Pina in anul 2007, fiecare taran din judetul Neamt trebuie sa invete sa practice agricultura de performanta, daca are in proprietate citeva palme de teren arabil. Conditia este impusa de aderarea la Uniunea Europeana si, implicit, de statul roman. Pe parcursul anului 2002, statul a avut grija sa le arate micilor agricultori drumul spre performanta, taindu-le subventiile pentru productie, subventii la care, acum, mai au acces doar asociatiile de agricultori atestati in acest domeniu. Miercuri, presedintele Ion Iliescu a dat cartile pe fata in ceea ce priveste agricultura, in cadrul unei dezbateri nationale privind problemele agriculturii ?n contextul integrarii si globalizarii. Seful statului a anuntat ca trebuie luate masuri pentru modernizarea agriculturii si satului rom?nesc, care, ?n prezent, sufera din cauza far?mitarii proprietatii. „N-am reusit sa rezistam la o presiune demolatoare, care s-a manifestat ?n primii ani dupa ’90 si care a dus la distrugerea sistemului de irigatii, la far?mitarea proprietatii, ceea ce ne-a plasat cu un secol ?n urma ?n agricultura”, a fost concluzia intilnirii.
Aceasta concluzie este sustinuta si de catre reprezentantii Directiei Generale pentru Agricultura si Industrie Alimentara (DGAIA) Neamt. „Performanta pe o jumatate de hectar sau pe un hectar de teren nu se va putea realiza niciodata. Terenul e prea mic, nu exista capacitatea organizatorica si nici puterea financiara necesara. In judetul Neamt, agricultura performanta s-ar putea realiza doar pe minimum 350 de hectare de teren si trebuie sa recunoastem ca nemtenii se pot mindri cu cel putin doua astfel de asociatii, foarte puternice, de altfel: Trimonex Trifesti, o exploatatie de 1.000 de hectare, si Lactoprod Miron Costin – cu 500 de hectare. Numai 27% din terenul arabil al judetului se lucreaza in forme asociative de exploatare. Taranii se feresc de ideea de cooperativa, folosita pe vremea lui Ceausescu, dar asociatiile de acest gen tot cooperative sint. Inainte de ’89, cooperativele cele mai insemnate au fost fondate la Trifesti si Moldoveni. Un mare avantaj al exploatarii terenurilor in asociatii ar fi acela ca oamenii ar lucra mult mai putin si ar cistiga mult mai mult, pe linga faptul ca doar asa ar putea beneficia si de subventii”, a declarat purtatorul de cuvint al DGAIA Neamt, Aurel Butnaru.
Intr-adevar, desfiintarea fostelor cooperative agricole a insemnat farimitarea terenurilor, insa ultimii doi ani au dovedit ca marea dorinta de improprietarire a taranilor nu le-a adus acestora nimic bun. Mai mult, o mare parte dintre acestia au ales sa vinda paminturile tot asociatiilor agricole. Partea buna este ca pina si mai marii statului au realizat ca, in Romania, „fara agricultura nu se poate”, deci este posibil ca anii viitori sa aduca schimbari majore in legislatia din domeniul agriculturii si zootehniei, mizindu-se, astfel, pe asocierea libera a proprietarilor si atragerea investitorilor intr-o tara care, acum zeci de ani, era numita „grinarul Europei”. (Alex NISTOR)