Ucigasii care nu fac puscarie

miercuri, 20 octombrie 2004, 23:00
4 MIN
 Ucigasii care nu fac puscarie

Oamenii s-au nascut cu vicii. Unii s-au autoeducat si au invatat sa se
fereasca de diverse tentatii care pot fi nocive pentru organism, dar
majoritatea au ales sa isi traiasca viata din plin, fie pentru a impresiona pe
altii, fie pentru a putea spune, cu mina pe inima, ca se simt bine si ca stiu
sa se distreze sau sa „iasa” in societate. Putini dintre ei stiu ca viciile au un
pret foarte mare: viata. Din statisticile medicale reiese ca, la ora actuala,
60% dintre romascani isi grabesc sfirsitul vietii cu buna-stiinta. Ucigasii lor
tacuti sint tigarile, alcoolul sau drogurile.
In fiecare zi, barurile sint pline ochi cu oameni care isi varsa amarul sau isi
sarbatoresc bucuria in fata unui pahar si cu o tigara in mina. Dupa un timp,
apar si efectele, iar majoritatea lor ajung pe mina medicului. „Cea mai
frecventa boala in rindul fumatorilor este bronho-pneumopatia cronica
obstructiva. 70% din pacientii nostri au aceasta boala, iar dintre ei – 95%
sint fumatori. Primele simptome ale bolii sint tusea, tusea cu expectoratie si
dispneea – lipsa aerului. Senzatia de sufocare creste in timp, la fel ca si cea
de oboseala. La inceput, fumatorul oboseste la efort mare, apoi, pe masura
ce boala evolueaza, el oboseste la eforturi din ce in ce mai mici. Gudronul
si factorii cancerigeni din fumul de tigara – azotul, siliciul, monoxidul de
carbon – paralizeaza cilii din mucoasa bronhica, declansindu-se permanent
infectii ale cailor respiratorii. Finalitatea este cancerul bronho-pulmonar,
cea mai de temut consecinta a fumatului”, a declarat Gabriela Popovici,
medic primar ftiziolog.
Fumul de tigara afecteaza, de asemenea, vasele coronare si periferice,
fumatul fiind cauza principala a infarctului de miocard. Fumatorii au sanse
maxime sa se imbolnaveasca de astm bronsic, cancer de buze sau cancer
laringian. Tot fumul de tigara – considerat a fi calmant de multi dintre
fumatori – duce la ulcerul gastric, declansind o hipersecretie de acid
clorhidric ce digera mucoasa gastrica. Fumatorii dependenti se pot alege
cu picioarele amputate, ca urmare a necrozei acestora. „Fumatul pasiv
este, de asemenea, deosebit de periculos, cei din jurul unui fumator
inhalind fumul impur al tigarii, nu cel pur, trecut prin filtru. Cei care fumeaza
minimum zece tigari pe zi ajung sa sufere de una din aceste boli in
aproximativ cinci ani de la debutul lor ca fumatori”, a mai precizat doctor
Gabriela Popovici. Consumul de tigari este, la Roman, cu atit mai mare cu
cit nivelul de trai scade. Tigara ofera o stare imediata de bine, insa
fumatorul va avea nevoie de o a doua tigara la scurt timp dupa prima.
Uneori, fumatorul simte ca «nu-i mai trebuie» tigari si crede ca a sosit
momentul sa se lase de fumat. De fapt, acesta este primul pas catre
moarte: premisa instalarii cancerului pulmonar, in cazul in care fumatorul
pierde complet controlul asupra viciului.
In cazul celor care beau, pericolul de a muri repede si in chinuri este si mai
mare. Daca betivii mai si fumeaza, au sanse maxime sa se aleaga cu un
cancer gastric. Daca nu, sansele de imbolnavire sint aproape la fel de mari,
spectrul bolilor fiind cit se poate de variat. „Servit in cantitati mici, alcoolul
este chiar recomandat, in unele cazuri. Betia duce insa, in primul rind, la
agresiuni, accidente casnice, accidente de masina sau accidente de lucru
care, deseori, duc la deces. 70% din orice gen de traumatisme au pe fond
consumul de alcool. Se poate spune ca alcoolul este mult mai nociv decit
tigarile, fiind mai greu de eliminat sau neutralizat din organism. Una din
cele mai frecvente boli in rindul alcoolicilor este ciroza hipertrofica, boala
ce apare atunci cind ficatul nu mai face fata dezintoxicarii organismului.
Bolnavii alcoolici au insuficienta hepatica, rezistenta mai mica la boli, fac
sevraj… sint pacienti extrem de dificili”, a spus doctor Dan Arvatescu,
directorul Spitalului Municipal Roman.
Consumul de alcool poate avea drept finalitate psihoza, ulcerul, colitele
fermentative (in cazul celor care beau bere si vin), agravarea arteritelor,
bolile de inima, tensiunea crescuta si – cea mai de temut boala – pancreatita
alcoolica. „Pancreatita alcoolica este o boala mortala si chinuitoare. Un
pacient cu pancreatita alcoolica mai are de trait, in general, citeva zile. Un
pacient internat acum in Spitalul Roman, in virsta de numai 27 de ani, va
muri, cred, peste trei – patru zile, din cauza alcoolului. Cind l-am desfacut,
am gasit bucati de pancreas rupte, cenusii, ce inotau intr-o cantitate
imensa de singe”, a precizat doctorul Dan Arvatescu.
Tot cu probleme cardiace sau pulmonare se aleg si consumatorii de
droguri, in special cei care consuma doze mari de heroina sau cocaina.
„Cele mai puternice si mai daunatoare droguri sint cocaina si heroina, ce
dau dependenta de la prima doza. In categoria drogurilor care dau
dependenta dupa administrarea repetata se incadreaza tipul Ecstasy, iar in
cea a drogurilor usoare – marijuana. Drogurile pot fi mortale, daca doza si
concentratia lor este mare. Primele simptome sint greata, anorexia, frica
de cei din jur, iar complicatiile – ce pot fi letale – sint probleme cardiace sau
pulmonare ori boli asociate: SIDA, TBC, hepatita”, a declarat doctor
Nicoleta Buga, medic in cadrul sectiei de Anestezie si Terapie Intensiva.
La fel ca fumatul si alcoolul, drogurile afecteaza si copilul ce inca nu a fost
nascut, mai ales daca mama are aceste vicii in primele trei luni de sarcina.
„Drogurile, la fel ca fumatul si alcoolul, transmit fatului malformatii cardiace
si pulmonare sau probleme de dezvoltare cerebrala. In cazul drogurilor,
copilului nou nascut al unei mame drogate i se administreaza doze din ce
in ce mai mici de drog, pentru a-i elimina dependenta transmisa de
parinte”, a mai spus doctor Nicoleta Buga.
Din cei peste 70.000 de locuitori ai Romanului, peste 40.000 sint
consumatori de tutun si alcool. (Alex NISTOR)

Comentarii