Vinator in fusta

Nina Iacob, de 48 de ani, este singura femeie vinator inscrisa la Asociatia Vinatorilor si Pescarilor Sportivi (AVPS) din Roman. De aproape opt ani, de cind are permis de arma de vinatoare, Nina nu s-a dat inapoi de la nici o partida de vinatoare. Cu pusca pe umar si cu cartusele la cingatoare, la temperaturi de minus 25 de grade Celsius, singurul vinator femeie din Roman a razbatut prin nameti alaturi de cei mai experimentati vinatori din zona. Chiar daca are o constitutie fragila, femeia spune ca a tinut pasul cu barbatii si ca niciodata nu a fost menajata de cei cu care a participat la vinatoare. Cu mult inainte de a fi contabil sef la AVPS, Nina a prins gustul partidelor de vinatoare, iar pasiunea a crescut in timp, constituind motivul pentru care s-a inscris in rindul vinatorilor. Dupa ce a invatat dumnezeieste Legea Vinatului si Legea privind regimul armelor si munitiilor, Nina s-a prezentat la examen. „Am invatat cum se foloseste o arma, in ce conditii sa o pastrezi, cum se monteaza, unde ai voie sa tragi, la ce distata”, isi aduce aminte Nina. Mica de statura, imbracata cu gust si eleganta, cu un machiaj modern si tineresc, Nina nu lasa sa se vada prin nimic taria de caracter si curajul pe care le presupune acest sport. Calitatile care o deosebesc de vinatorii barbati sint modestia si discretia, motiv pentru care, initial, Nina nu a vrut sa fie subiect de ziar si nici sa povesteasca emotiile pe care le-a trait in timpul partidelor de vinatoare. Totusi, pentru ca are amintiri deosebit de placute si a trecut prin intimplari vinatoresti greu de uitat alaturi de tovarasi de vinatoare cu rang de ministru, Nina Iacob incepe a se marturisi.
„Sint o persoana foarte bataioasa. Vinatoarea este un lucru teribil, iar ceea ce simti in timpul unei zile de vinatoare nu se poate explica in cuvinte. Trebuie sa fii acolo, sa traiesti acele clipe. Vinatoarea impune o anumita disciplina, un anumit respect fata de partenerul din grupa din care faci parte”, a spus Nina. Rezistenta fizica si adaptarea la condiitii vitrege i-au fost puse la grea incercare in partidele de vinatoare organizate la iepuri si la pasaj, adica la rate, gugustiuci, porumbei, turturele. Insa, toate acestea la un loc nu fac emotiile pe care le-a trait la singura vinatoare de mistreti la care a participat. „Vinatoarea a fost la un sfirsit de ianuarie, in Dealul Stan, in dreptul Motelului Condor. Au participat peste 20 de persoane si, intr-adevar, s-a impuscat un mistret. L-am vazut si, daca venea in bataia pustii mele ori as fi tras de frica sau, poate, as fi lasat pusca jos si as fi luat-o la fuga”, a povestit Nina.
O partida de vinatoare poate constitui si locul unde se pot petrece evenimente nedorite. De aceea, vinatorii trebuie sa cunoasca foarte bine regulile de manipulare a armei, precum si „regulamentul” de desfasurare a actiunii. „In sezonul 2001 – 2002 am fost la o vinatoare cind afara erau minus 25 de grade Celsius. Era un ger napraznic, de se mirau si colegii mei de grupa cum de mai rezist. Zapada era pina la briu, iar barbatii mergeau inainte si faceau urme. Pasul meu era mult mai mic decit al lor si, de aceea, oricum trebuia sa fac alte urme. Tot atunci a fost si cea mai frumoasa vinatoare la iepuri. Dupa ce am impartit terenul in parcele, ne-am asezat pe scaunele, din 50 in 50 de metri. Din fata veneau haitasii. Fiecare trebuia sa traga doar daca avea sansa sa-i vina vinatul din fata. La o bataie, am vazut peste 60 de iepuri care, haituiti, se izbeau unul de altul. A fost ceva ce greu se poate exprima in cuvinte. Ce sa spun, am ramas cu totii fara cartuse!”, a spus Nina Iacob.
Este clar ca dupa o partida de vinatoare participantii se intilnesc si povestesc ceea ce s-a intimplat, spun bancuri si, uneori, pregatesc o friptura din rodul muncii lor din acea zi. Nina are citeva retete de transformat iepurele de cimp intr-o savuroasa mincare: „Fac un bait din usturoi, morcov, ceapa, cimbru, piper, Delikat, cu apa calduta. Pun un litru de vin si putin otet, apoi bucatile de carne taiate. Timp de doua zile, carnea sta in aceasta compozitie, dupa care este intoarsa pe cealalta parte si este tinuta inca doua zile. Apoi, se pune friptura la cuptor. Important este sa nu iasa uscata carnea si de aceea, in timp ce se pregateste friptura, se mai adauga din bait sau se toarna vin negru”. (Lucia CRAINICU)