Agricultura suceveana – o activitate de subzistenta

Destramarea CAP-uri si reimproprietarirea fostilor posesori de terenuri a condus dupa 1989 la schimbari majore in practicarea agriculturii. Prinsi de val, multi tarani au considerat ca punerea in posesie cu terenuri agricole va fi un fel de "mana cereasca". Ceea ce nu au luat in calcul agricultorii, la vremea respectiva, a fost aspectul financiar. Entuziasmul inceputului s-a stins treptat in fata greutatilor de tot felul. Asa se face ca acum, la sfirsitul secolului XX, agricultura suceveana se bazeaza in continuare pe forta calului. Utilajele invechite si neperformante au facut ca productiile obtinute sa fie modeste. Munca aspra si prost platita i-a descurajat pe multi dintre tarani.
Anual hectare de suprafete arabile ramin in paragina, uitate de indiferenta celor care le detin. Semn ca undeva niste mecanisme nu functioneaza corect.
98 % din terenuri apartin agricultorilor particulari
Conform datelor statistice existente la Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara, in judetul Suceava micii producatori agricoli privati detin peste 98 % din totalul agricol pe judet, iar farimitarea fara precedent din ultimii ani a terenurilor agricole a determinat obtinerea unei medii a suprafetelor agricole pe exploatatie de doar 1,97 ha.
In opinia specialistilor DGAIA Suceava, farimitarea terenurilor agricole in urma careia numarul exploatarilor agricole individuale a ajuns la aproximativ 170.000 constituie unul dintre motivele nerentabilitatii acestui domeniu. O prima consecinta este scaderea productiilor medii la principalele culturi din sectorul particular fata de cele obtinute la unitatile agricole ce cultiva terenul in masiv.
Potrivit informatiilor primite de la Paul Murariu, sef de serviciu la DGAIA Suceava, diferentele de productie sint de 1.000 kg/ha la cereale, 5.000 kg/ha la sfecla, 5.000-7.000 kg/ha la cartof etc.
Dimensiunile medii ale diferitelor tipuri de exploatatii la nivelul tarii sint superioare celor calculate pentru judetul Suceava. Astfel, daca in judetul Suceava gospodariile taranesti care detin ponderea cea mai mare au o medie de 1,97 ha, la nivel national aceasta cifra este de 2,50 ha. Diferenta este mult mai mare in privinta asociatiilor familiale constituite conform Legii 36/1991: Suceava – 13 ha, media pe tara fiind de 114 ha. Acelasi lucru se observa la asociatiile agricole constituite in baza aceleiasi legi: Suceava – 220 ha, media la nivel national – 447 ha, situatie care se regaseste si la societatile agricole.
Suprafata agricola medie pe exploatatie la nivelul tarii este de 1.638 ha, in timp ce la Suceava aceasta medie este de doar 1.029 ha. Pe de alta parte, statisticile DGAIA releva faptul ca numarul asociatiilor agricole constituite in baza Legii 36/1991 s-a redus la 12 in prezent, concomitent cu micsorarea suprafetei acestor societati agricole de la 5.504 la 2.640 ha. De asemenea, multe din asociatiile familiale constituite dupa aparitia Legii 36/1991 s-au desfiintat, iar suprafetele de teren nelucrat au crescut de la an la an, in prezent ele totalizind 1.700 ha.
Suprafetele cultivate cu cartofi s-au diminuat cu 15.000 hectare
Odata cu farimitarea suprafetelor agricole a fost influentata si structura culturilor, prin renuntarea la plantele textile (in si cinepa), prin reducerea suprafetei cultivate cu griu si sfecla de zahar, precum si prin cresterea suprafetei ocupate cu orz, orzoaica, porumb. Studiile realizate de specialistii DGAIA arata ca in sectorul privat suprafata ocupata cu griu a fost mai mica cu peste 5.000 de ha in 1998 fata de anul anterior, in timp ce la celelalte culturi suprafata a cunoscut cresteri de pina la 36 %.
In schimb, in unitatile de stat suprafetele cultivate cu griu au crescut cu circa 24 %.
Acest fenomen se explica prin faptul ca sectorul de stat este cel care produce saminta, acest lucru ducind la reducerea cheltuielilor de productie.
Principala cultura a judetului, cartoful, detine aproximativ 15 % din suprafata arabila, insa productiile medii obtinute la hectar sint moderate. Acest lucru se explica prin aplicarea necorespunzatoare a tehnologiilor, folosirea de catre micii proprietari a unui material de plantat degenerat, retinut din propria productie, pastrarea in conditii necorespunzatoare a cartofului etc. In ultimii 10 ani, suprafetele cultivate cu cartofi s-au diminuat cu circa 15.000 ha, productia medie la hectar cunoscind o scadere de la 16.573 kg la inceputul anilor ’90 la aproximativ 14.000 kg anul trecut. Una din principalele cauze ale micsorarii productiilor la cartof si griu este fertilizarea terenurilor cu ingrasaminte chimice in cantitati mai mici fata de parametrii optimi.
Astfel, daca necesarul de ingrasaminte chimice pentru un hectar este de 120-150 kg, ceea ce inseamna 20.000-22.000 tone anual, in ultimii ani cantitatea utilizata de agricultorii suceveni a fost de 9.870 tone, ceea ce inseamna o medie de 55,2 kg/ha. Aceeasi situatie se regaseste si in cazul celorlalte culturi, cauzele fiind similare.
O treime din populatia activa este ocupata in agricultura
In agricultura suceveana lucreaza circa 140.000 de persoane, ceea ce reprezinta 1/3 din populatia activa si 1/5 din populatia totala a judetului. Paul Murariu ne-a precizat ca s-a observat o imbatrinire a persoanelor ocupate in acest sector. Acest fenomen se datoreaza, in special, veniturilor reduse care se obtin din activitatile agricole. Una din consecinte este cresterea suprafetelor arabile nelucrate si transformarea unor culturi in pasuni si finete.
In timp ce s-a observat o tendinta de crestere numerica a populatiei ocupate in agricultura, motivata de disponibilizarile de personal din sectoarele industriale restructurate, utilajele agricole continua sa fie insuficiente, chiar daca in ultima perioada numarul de masini agricole la producatorii individuali a inregistrat o crestere. Desi OG 36/1999 a acordat o serie de facilitati producatorilor agricoli in vederea achizitionarii de tractoare si masini agricole din productia interna (dobinda este subventionata in proportie de 70 %), agricultorii suceveni nu s-au inghesuit sa le achizitioneze. Astfel, prin OG 36/1999 s-au cumparat in acest an doar 5 tractoare si alte citeva utilaje agricole, cu mult sub necesar. Retinerea manifestata de producatorii individuali are la baza preturile ridicate ale masinilor agricole, precum si costurile suplimentare aferente intretinerii acestora.
La insuficienta tehnologiilor agricole, farimitarea suprafetelor agricole si reducerea productiilor medii la hectar se adauga si scaderea numarului de specialisti agricoli in comune. Mai mult, unele comune nu au nici un specialist. Este cazul comunelor Cirlibaba, Moldova-Sulita etc. Insuficienta specialistilor a condus la practicarea unei agriculturi cu metode de inceput de secol, fara a se tine cont de tehnologiile moderne, fapt care a avut drept consecinta mari pierderi de recolta. In aceste conditii, agricultura a devenit o activitate de subzistenta, iar productiile obtinute se situeaza cu mult sub posibilitatile existente.
Solutiile propuse de specialistii DGAIA vizeaza infiintarea unor ferme agricole rentabile, prin concentrarea suprafetelor detinute de producatorii individuali si completarea legislatiei agricole in vederea sustinerii intreprinzatorilor din agricultura. (Sandrinio NEAGU, Cecilia NETEA)