Unde sint dosarele Tepro si Terom?

Cele mai importante dosare iesene au ramas de izbeliste. Nimeni nu mai stie nimic de ele si se pare ca procurorii nu pot sa le finalizeze. Marile fabrici din Iasi Tepro si Terom au fost devalizate si ruinate, dar nimeni nu a raspuns pentru asta. Cazurile celor doua dosare imense ca volum si complexitate au tinut ani la rind prima pagina a ziarelor. Dar ele s-au pierdut printre multe altele la Bucuresti. Preluate in urma cu citiva ani de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) Bucuresti, procurorii de acolo nu mai stiu despre ele decit ca "se afla in curs de cercetare". Practic, jafurile de la Tepro si Terom par a nu avea nici un vinovat. Cum sint ani multi de cind s-au inceput cercetarile in aceste adevarate dosare, o astfel de intirziere este de nepermis.

"Nu pot fi furnizate date"

Cele doua dosare economice care au zguduit Iasul par a fi ingropate la DIICOT Bucuresti. Pina si procurorii par a fi uitat de ele si raspund sec: "se afla in curs de cercetare". De mai bine de doi ani, dosarele avind ca obiect devalizarea societatii Tepro si cel de spalare de bani de la Terom au luat drumul Bucurestiului. "Atit dosarul Tepro cit si Terom sint inregistrate la DIICOT si se afla in curs de cercetare in instrumentarea Serviciului de Combatere a Infractiunilor de Macro-Criminalitate Organizata. In acest stadiu al procedurii penale si fata de complexitatea cauzei nu pot fi furnizate date suplimentare", se specifica intr-un comunicat sec al Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie, incercind parca sa arate cit de mult se lucreaza in aceste cazuri. Desi procurorii au fost sesizati inca din anul 2000 in cazul Tepro, iar in cazul Terom in februarie 2004, anchetatorii par a nu se grabi. Mai mult, din anul 2005 ele au fost mutate la Bucuresti. "Ma doare ca nu s-a finalizat dosarul Tepro. Trebuia sa fie gata inca din anul 2002. Cind l-am lasat eu in anul 2002, era aproape terminat, mai avea nevoie doar de niste finisaje. Dosarul trebuia de atunci finalizat cu trimiteri in judecata", isi aminteste Gheorghe Suhan, procurorul care s-a ocupat de dosarul Tepro pe cind se afla la Parchetul Curtii de Apel Iasi. De asemenea, si dosarul Terom trebuia terminat de mult, insa si acesta pare sa fie dat uitarii. "Eu nu am mai intrat in acest dosar din 2005, de cind a plecat la Bucuresti. Imi amintesc ca atunci era in curs de verificare contabila. Oricum, era un caz foarte complicat", a declarat Narcis Giurgiu, fostul avocat al sirianului Ammar Nanaa.

Cehii nu extradeaza

In anul 1998, in urma unei licitatii, cehul Zdenek Zemek, prin firma sa "Zelezarny Veseli", a devenit proprietarul a 51 la suta din actiunile fabricii de tevi de la Iasi. In 1999, patronii Tepro au anuntat ca vor da afara 1.278 de angajati. Liderul sindical Virgil Sahleanu a fost cel care a tras un semnal de alarma si a atras atentia autoritatilor ca privatizarea si disponibilizarile au fost ilegale. Pina in august 2000, firma ceha isi luase angajamentul ca va investi in Tepro 5.000.000 de dolari. In loc de investitii, procurorii au constatat ca firma a prejudiciat Tepro cu 15 milioane de dolari, ca urmare a vinzarii la fier vechi a utilajelor fabricii de tevi. Departamentul de Control al Guvernului a considerat in iulie 1999 ca privatizarea s-a facut in conditii dubioase. Un an mai tirziu, a fost sesizat Parchetul de pe linga Curtea de Apel Iasi. Infractiunile de care erau acuzati atit patronii cehi cit si conducerea Tepro erau de subminare a economiei nationale, abuz in serviciu, neglijenta in serviciu, fals, uz de fals, asociere in vederea savirsirii unor infractiuni, folosirea cu rea-credinta a fondurilor societatii. Principalii inculpati erau Zdenek Zemek, patronul firmei cehe "Zelezarny Veseli", fostul actionar majoritar la Tepro, Theodor Gavula, reprezentantul lui Zemek la Tepro, Franmtisek Priplata, semnatarul contractului de vinzare-cumparare intre fostul FPS si Zelezarmy Veseli, si Andreiu Catoiu, directorul Tepro in perioada 1995-2000. Dupa ce dosarul a stat pina in anul 2005 la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Iasi, a fost mutat la DIICOT Bucuresti. Insa si aici zace de mai bine de doi ani. Intre timp, atit Zdenek Zemek cit si Franmtisek Priplata au parasit Romania. Mai mult, autoritatile cehe au precizat la inceputul acestui an ca tara lor nu-si extradeaza cetatenii care au comis infractiuni in afara granitelor inainte de 1 noiembrie 2004.

S-a vorbit de Osama bin Laden

La Terom SA ar fi fost puse la cale o serie de circuite economice suspecte intre firma ieseana si firme fantome. Prin intermediul acestor firme, au fost efectuate o serie de transferuri importante de bani, transformati ulterior in valuta si scosi din tara. Potrivit procurorilor, prin intermediul patronilor firmei Terom SA, fratii Ammar si Hassan Nanaa ar fi finantat terorismul international, in speta banii ar fi ajuns la o banca a unei rude a lui Osama bin Laden. Cei doi frati au intrat in atentia procurorilor in 2004, fiind cercetati pentru mai multe infractiuni, printre care si spalare de bani prin intermediul unei banci controlate de Al Qaida, fals, inselaciune cu consecinte deosebit de grave, abuz in serviciu, deturnare de fonduri. De asemenea, si directorul adjunct Viorica Zlate a intrat in atentia procurorilor pentru ca ar fi completat si semnat in fals chitante si facturi prin intermediul carora s-au sustras sume importante de bani de la Terom. In anul 2005, dosarul a fost mutat de la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Iasi la DIICOT Bucuresti, unde zace si acum. Desi aproape 10 milioane de euro s-au dus pe apa simbetei, nimeni nu pare sa-si mai aminteasca. Hassan Nanaa a plecat in Siria inca din anul 2004, fratele sau Ammar l-a urmat chiar in timp ce era cautat in baza unui mandat de arestare, fiind dat in urmarire generala.