IAS-urile isi traiesc ultimele ceasuri

Ultima zi in care fostii proprietari de terenuri puteau sa depuna cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate a fost 3 aprilie. Retrocedarea terenurilor – pina la 30 de hectare de padure si 50 de teren arabil – asa cum prevede Legea 169/1997, care modifica si completeaza Legea fondului funciar – 18/1991, a facut mare vilva in rindul fostilor proprietari. In prima ei faza, de stringere a cererilor, zeci de mii de oameni au fost purtati pe drumuri, primariile si Arhivele Statului au fost luate cu asalt, pentru ca mostenitorii sa poata intra in posesia actelor doveditoare. Principalii beneficiari sint fostii proprietari care au detinut mai mult de 10 hectare de teren. Legea, pe linga reparatia acordata, a stirnit, ca si Legea 18, multe conflicte si tensiuni. Chiar daca multi tarani spun ca pamintul este o povara si ca nu-l vor, s-au inghesuit sa depuna cereri.
56.000 de cereri pentru 104.000 de hectare de pamint
In judetul Vaslui, s-au depus peste 56.000 de cereri, care insumeaza 104.645 de hectare de teren arabil si padure. Judetul are numai 333.000 de hectare de suprafata agricola si 277.000 hectare de teren arabil. In urma aplicarii Legii 18/1991, s-au acordat deja 340.000 de hectare de teren arabil si teren cu vii si livezi.
Costica Coatu, secretarul general al Prefecturii, ne-a spus ca in judetul nostru nu sint disponibile decit 40.000 de hectare de teren, din care 16.000 de hectare sint ale actionarilor: "In cazul aplicarii acestei legi, nu stim cum se vor putea retroceda terenurile. Singura solutie, pe care probabil si guvernantii o vor lua in calcul, este desfiintarea IAS".
IAS Zorleni va fi desfiintat
Cea mai mare cerere de punere in posesie s-a inregistrat la Zorleni. Cererea i-a pus pe jar pe conducatorii comunei si, in special, pe cei ai fostului IAS, actualul Prodagro Zorleni.
In 1900, Universitatea Agronomica Iasi detinea 800 de hectare de pamint, obtinut in urma unei donatii facuta de Mosia regala de pe teritoriul comunei Zorleni. Universitatea a revendicat terenul care i-a apartinut. Cererea a fost insotita de acte doveditoare asupra carora nu exista dubii.
Tinind cont ca pe teritoriul comunei s-au construit cladiri si, conform Legii 18/1991, s-a acordat deja teren, singura solutie, in cazul aplicarii Legii 169, este desfiintarea Prodagro.
Ioan Coman, primarul comunei, ne-a declarat: "Universitatea va primi aceasta suprafata de teren, actele pe care le detine fiind reale si legale. Singura sansa de a dobindi terenul este sa se desfiinteze IAS-ul de pe raza comunei. Altfel nu vom reusi sa facem fata si celorlalte cereri".
La Primaria Zorleni s-au inregistrat aproape 1.500 de cereri, care insumeaza 3.230 de hectare de teren. Este totusi un caz fericit, pentru ca IAS Zorleni ocupa pe raza comunei o suprafata de 7.000 de hectare, din care doar 3.700 de hectare apartin actionarilor.
Pe linga cele 800 de hectare solicitate de universitate, pe raza comunei Zorleni mai sint si alti petitionari, ale caror cereri sint destul de mari. CFR Iasi a revendicat 130 de hectare de teren, iar Manastirea Magaru – 30 de hectare de padure si 27 de hectare de teren arabil.
Oricum, situatia Prodagro Zorleni nu este deloc roza
Potrivit raportului Comisiei parlamentare pentru analiza agriculturii, Prodagro Zorleni era, la sfirsitul primului trimestru al acestui an, pe locul trei pe tara dintre unitatile cu profil agricol cu cele mai mari datorii. Valoarea lor se ridica la 45 de miliarde de lei.
In acel moment, Constantin Dulute, directorul Directiei Generale a Agriculturii si Alimentatiei Vaslui, afirma: "Intr-adevar, situatia de la Prodagro este foarte dificila. Ea nu mai are decit solutia lichidarii judiciare, insa creditorii nu sint interesati ca societatea sa fie inchisa. De doi ani Prodagro are profit, insa cu acesti bani nu-si poate achita datoriile".
Taranii din Drinceni au pastrat cu sfintenie actele de proprietate de pe vremea lui Cuza
Pe malul Prutului, la Drinceni, peste 70 de localnici isi cer paminturile inapoi in baza unor acte de pe timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Desi de atunci a trecut aproape un secol si jumatate, actele sint ca noi.
Petru Gugiuman, directorul filialei Vaslui a RA Imbunatatiri Funciare, ne-a declarat: "Unele dintre ele sint intacte. Nici macar hirtia nu s-a ingalbenit de trecerea timpului. De exemplu, un batrin din comuna si-a ascuns titlul de proprietate, inainte de colectivizare, in spatele fotografiei de pe un tablou. Probabil, in lipsa aerului, s-a conservat foarte bine. Pot sa va spun ca aceste acte sint realizate deosebit, cu diverse gravuri, de marimea unei coli format A3. In nici un caz, la acesti oameni, nu se pune la indoiala autenticitatea actelor".
In comuna Drinceni, numarul total de cereri inregistrate in baza Legii 169 este de 688, reprezentind 1.064 ha teren agricol si 75 de hectare de padure. (Irina EMANDACHE, Theodor ISTRATE)