Ce prevede acordul cu FMI

joi, 04 mai 2000, 23:00
4 MIN
 Ce prevede acordul cu FMI

Dupa un declin cu 3,2% in 1999, PIB real este estimat sa inregistreze o crestere de 1,3% in anul 2000, pentru prima oara in patru ani. Se va avea in vedere reducerea inflatiei la circa 27% la sfirsitul anului 2000. Vor fi mentinute politicile monetare si fiscale restrictive.
Se vor lua anumite masuri suplimentare pentru imbunatatirea situatiei financiare a CONEL, in sensul reducerii costurilor si a capacitatilor excedentare prin inchiderea anumitor centrale termice care realizeaza circa 4.500 MWh. In prezent, capacitatea instalata este de 18.000 MWh, dar cererea de energie este de numai 8.000 MWh. Aceste inchideri de capacitati vor implica o reducere de personal de circa 20.000 de oameni dintr-un total actual de circa 72.000. Ca parte a planului de restructurare, se intentioneaza readucerea tarifelor la energie, in prezent de circa 33 dolari/MWh, la nivelul din noiembrie, de circa 42 dolari/MWh.
Autoritatile locale vor fi instruite sa respecte termene specifice de reducere a arieratelor catre cei trei mari furnizori de utilitati. Aceste arierate vor fi monitorizate de Ministerul Industriei si Comertului. Orice abatere de la aceste termene va antrena suspendarea sprijinului bugetar al statului pentru autoritatile locale respective.
Limitarea salariilor in regii
Se vor aplica in continuare reforme pentru intarirea disciplinei salariale si financiare in regiile autonome si companiile nationale ale caror bugete sint aprobate de guvern, in companiile cu capital de stat ale caror bugete sint aprobate de autoritatile locale si in marile companii cu pierderi unde statul este actionar majoritar. Pentru fiecare din ele, bugetul de venituri si cheltuieli va include un program de reducere a arieratelor si obiective anuale de reducere a costurilor si de crestere a productivitatii muncii.
Fondurile salariale vor fi restructurate fata de sistemul actual, in care primele si beneficiile sint in general la fel de mari sau chiar mai mari decit salariul de baza. Pentru cei mai multi angajati, baza va ramine la nivelul avut in vedere in prezent, dar primele si beneficiile actuale vor fi limitate la 50% din fondurile pentru salariile de baza. Contabilitatea primelor si a beneficiilor va fi transferata intr-un fond de prime, iar acestea vor fi acordate numai la sfirsitul anului fiscal, in stricta concordanta cu criteriile de performanta. Un fond suplimentar de 10% din actualele beneficii ar putea fi acordat pentru performante exceptionale.
Pentru managerii intreprinderilor, salariul de baza va fi limitat la salariul unui subsecretar de stat. Salariile de baza ale managerilor subordonati vor fi corelate cu cele ale directorului general, iar primele si beneficiile vor fi acordate ca si pentru majoritatea salariatilor. La sfirsitul anului fiscal, managerul ar putea primi o prima de pina la 10% numai daca obiectivele de reducere a costurilor, a arieratelor si de crestere a productivitatii muncii au fost indeplinte. Fondul de salarii pe ansamblul regiilor autonome si al companiilor nationale va fi strict limitat la de patru ori nivelul ultimului trimestru din 1999 si va fi ajustat in sensul reducerii lui, in functie de reducerile personalului care nu contribuie la productivitatea muncii, de exemplu rezultate din externalizarea unor activitati in care personalul este transferat in alte intreprinderi. Aceasta reprezinta o reducere de 9,5% in termeni reali in anul 2000, tinind cont de rata preconizata a inflatiei.
Reducerea numarului bugetari
Personalul din sectorul bugetar va fi redus cit este necesar pentru a face ca deja acordatele cresteri salariale sa nu depaseasca alocarile de la buget; o reducere in medie pe an a 67.500 de posturi (22.000 in sectorul apararii si al sigurantei publice, 23.000 in sectorul educatiei si 22.500 in restul sectoarelor publice) va fi necesara pentru a permite plata integrala a salariilor majorate din sectorul educatiei. Vor fi necesare si alte reduceri de personal pentru a sustine cresterile de salarii din alte sectoare bugetare, conform Ordonantei 24/2000.
Programul de privatizari
In domeniul privatizarii, prioritare vor fi privatizarea Bancii Agricole si a BCR. Pentru Banca Agricola, se asteapta primirea scrisorilor de intentie din partea potentialilor investitori la jumatatea lunii mai, iar ofertele ferme la sfirsitul lunii iunie. BCR va fi oferita spre vinzare la sfirsitul lunii iulie, iar ofertele ferme sint asteptate pina la sfirsitul lunii august.
Guvernul este decis sa continue procesul de privatizare a Sidex in cel mai expeditiv mod posibil. In acest sens, va fi lansata o noua licitatie si va fi luata o decizie pe baza acesteia in jurul datei de 15 iunie. In acord cu intelegerile cu Banca Mondiala, Guvernul este decis sa ofere spre vinzare sau sa lichideze pina la sfirsitul lunii septembrie toate companiile pentru care au fost semnate contracte cu banci de investitii. Se intentioneaza, de asemenea, ca pina la sfirsitul anului 2000 sa se finalizeze privatizarea sau lichidarea a trei din cinci pachete selectate de intreprinderi si a 10 din 12 intreprinderi considerate de la caz la caz, pentru care au fost semnate contracte cu bancile de investitii.
Nivelurile privatizarii
Eforturile de privatizare vor fi desfasurate pe trei niveluri:
1) Vinzarea directa a intreprinderilor de stat de catre FPS. Circa 1.470 de intreprinderi (din care 70 mari) au fost privatizate in 1999, ceea ce reprezinta circa 13% din capitalul detinut de FPS, calculat la sfirsitul anului 1998. La inceputul anului 2000, 2.154 de intreprinderi au ramas in portofoliul FPS, cu un capital detinut de FPS de circa 29 mii de miliarde de lei. Guvernul se asteapta sa fie privatizate inca 15% din capitalul initial detinut de FPS in cursul acestui an, prin vinzare directa. Circa trei patrimi din cele 2.154 de intreprinderi vor fi oferite la vinzare in acest an, iar celelalte vor fi sau lichidate, sau inchise.
2) 64 de mari companii, incluzind 50 grupate in cinci pachete de intreprinderi reprezentind 25% din capitalul detinut de FPS. Intre acestea se numara si Sidex, in conformitate cu programul convenit cu Banca Mondiala.
3) Companiile nationale (foste regii autonome). Guvernul a avut in vedere initial oferta unui pachet minoritar din capitalul Petrom (35%), dar va analiza motivele pentru care o astfel de strategie a esuat. Va fi organizata o licitatie internationala pentru privatizarea pachetului de control al Petrom in acest an. De asemenea, compania Romgaz va fi divizata in citeva entitati separate, una pentru productie, una pentru transport, una pentru depozitare a gazului si doua unitati pentru comercializare. Aceste doua unitati vor fi divizate in citeva unitati mai mici care vor fi privatizate separat. (M.P.)

Comentarii