In cursa pentru NATO va conta criteriul tehnic, nu cel strategic

In timp ce oficialii romani inca se mai amagesc ca atuurile geostrategice ale Romaniei vor conta la urmatoarea extindere a NATO, un specialist occidental in problemele aliantei a atras atentia ca esentiala este indeplinirea criteriilor tehnice cuprinse in Planul de Actiune pentru Aderare (Membership Action Plan). Acesta ne aminteste ca razboiul modern nu se mai duce in munti si pe vai, ci in spatiu, cu aparatura ultraperformanta.
Fara sa se bazeze pe nimic, "analistii" militari romani au inceput sa produca scenarii care de care mai fanteziste in privinta viitoarei extinderi a NATO. Ieri, in cadrul conferintei "Dimensiunea economico-sociala in procesul integrarii euro-atlantice a Romaniei", organizata de Asociatia "George C. Marshall" – Romania, presedintele Asociatiei din Romania, Doru Frunzulica, a apreciat ca, la summitul din 2002, nu va fi admisa nici o tara baltica, intrucit acestea vor fi invitate mai degraba sa adere la UE, ci vor fi invitate fie doua tari – Slovenia si Slovacia – fie patru, adaugindu-se Romania si Bulgaria. Alt scenariu scos din palarie este cel al Statului Major General, general de armata Mihail Popescu, care a afirmat ca Romania este candidatul cel mai important pentru al doilea val al largirii NATO, asa cum a fost Polonia in valul anterior. Seful Statului Major General a adus in discutie, pe linga vechile "atuuri" precum pozitia strategica, intarirea flancului sudic si faptul ca ofiterii romani invata limba engleza, prin cursuri intensive. Replica a venit imediat din partea directorului Centrului European pentru Studii de Securitate "George C. Marshall" din Germania, Robert Kennedy. Acesta a apreciat ca pozitia geostrategica si criteriul politic nu mai sint atit de importante pentru aderarea la NATO, ca in timpul Razboiului Rece, esentiala este indeplinirea criteriilor tehnice cuprinse in Planul de Actiune pentru Aderare (Membership Action Plan).
Cinci scenarii de extindere a NATO
Kennedy a mentionat ca exista cinci scenarii privind largirea Aliantei Nord-Atlantice, la summitul din 2002, de la Praga. Primul scenariu se refera la posibilitatea ca NATO sa nu faca nici o invitatie tarilor candidate, scenariu putin probabil avind in vedere faptul ca presedintele SUA a anuntat, recent, intentia Aliantei de a primi noi membri. A doua varianta vizeaza primirea unui stat sau doua, ceea ce ar intari credibilitatea NATO, care a promis ca "usile Aliantei nu sint inchise", dar va trebui sa convinga tarile care ramin pe dinafara de faptul ca cele acceptate au indeplinit toate criteriile cuprinse in Membership Action Plan (MAP). A treia solutie cuprinde toate cele noua state candidate, dar avantajele ar fi minime, spune Kennedy, in timp ce costurile strategice ar fi prea mari, iar semnalul transmis celorlate tari din zona (de exemplu, Ucraina, care este "o tara-cheie pentru regiune") ar fi ca nu au nici un viitor pentru a intra in NATO. O alta posibilitate este ca acum sa fie invitate doua state si altele (tot unul sau doua) sa ramina pentru urmatorul summit al NATO, in 2005-2006, astfel incit sa aiba suficient timp sa aplice MAP. Ultima solutie, preferata de Robert Kennedy, este invitarea a trei sau patru tari, dar aderarea efectiva sa se faca doar in momentul in care vor aplica toate cele cinci capitole cuprinse in MAP. In acest fel, cei care s-au straduit pina in 2002 sa indeplineasca criteriile de aderare vor fi incurajati sa continue eforturile, raminind insa problema Aliantei de a justifica de ce a ales un candidat si nu altul. Romania trebuie sa se concentreze asupra indeplinirii criteriilor cuprinse in Planul National de Aderare, iar daca va reusi sa atinga cit mai multe obiective, cu atit mai repede va deveni membru NATO, a aratat Kennedy. El spune ca, in cazul in care Romania nu se va afla printre candidatii admisi in 2002, toate eforturile facute pina acum au fost in beneficiul Romaniei, ceea ce va lasa o usa deschisa spre NATO, in cazul unei viitoare largiri. (M.C.)