Parlamentarii au pus punct vacantei

Pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare de la Senat sint proiectele de lege privind retrocedarea terenurilor agricole si padurilor, privatizarea fostelor IAS, organizarea Guvernului si modificarea legii cetateniei romane. Plenul Senatului va aproba astazi ordinea de zi, urmind ca, imediat dupa aceea, sa se reuneasca toate comisiile permanente, pentru a elabora rapoartele la aceste proiecte de lege. Primele doua zile ale sesiunii extraordinare vor fi consacrate dezbaterilor in comisii, iar in urmatoarele doua zile vor avea loc dezbateri in plen. Daca dezbaterile se prelungesc, este posibil ca ssiunea extraordinara sa fie si ea prelungita pina la 1 septembrie, cind incepe sesiunea ordinara.
Camera Deputatilor are, insa, o agenda ceva mai incarcata. Aceasta se va intruni tot astazi in sesiune extraordinara, pentru a dezbate proiectul legii privind restituirea unor imobile nationalizate. Biroul Permanent al Camerei a decis ca pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare din perioada 23 august-31 august, sa figureze doar acest proiect de lege, respingind propunerea PDSR referitoare la introducerea Acordului cu FMI pe ordinea de zi a dezbaterilor. Potrivit afirmatiilor presedintelui Camerei Deputatilor, Ion Diaconescu, Biroul Permanent se va intruni din nou, luni, pentru a analiza "ultimele hotariri privind ordinea de zi".
Prim-vicepresedintele PDSR, Adrian Nastase, sustine ca Raportul Comisiei juridice referitor la proiectul de lege privind casele nationalizate nu a fost adoptat in cvorum, iar proiectul de lege este "o lege absurda, iresponsabila, care va distruge bugetul Romaniei pe urmatorii ani". Adrian Nastase a precizat, insa, ca deputatii PDSR vor fi prezenti la sedinta de luni a Biroului Permanent al Camerei Deputatilor si "probabil" si la dezbaterile generale din acest for legislativ, dar "vor vedea", in functie de felul in care vor fi tratate propunerile lor, daca se vor retrage de la lucrari. Potrivit formei finale a proiectului de lege, adoptata de deputatii din Comisia juridica, in situatia imobilelor restituite in natura, ocupate de unitati de invatamint, asezaminte cultural-sociale, crese, gradinite, case de copii, camine de batrini, spitale si dispensare sociale, destinatia acestora se mentine, iar cuantumul chiriei pe metru patrat se stabileste prin Hotarire a Guvernului.
Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidentiate in patrimoniul unei societati comerciale privatizate cu respectarea dispozitiilor legale, persoana indreptatita are dreptul la masuri reparatorii prin echivalent. Aceste masuri reparatorii prin echivalent constau in bunuri sau servicii, actiuni la societati comerciale rentabile sau titluri de stat corespunzatoare valorii imobilelor solicitate.
Notificarea, prin care se solicita restituirea, se adreseaza institutiei publice implicate, in raza careia este sau era situat imobilul, indiferent de valoarea acestuia. In termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei indreptatite, organele de conducere ale institutiei publice implicate vor stabili prin decizie sau, dupa caz, dispozitie motivata, valoarea si modalitatea masurilor reparatorii corespunzatoare convenite prin negociere. Proiectul de lege prevede ca, in termen de sase luni de la primirea deciziei (sau a dispozitiei motivate) care confera dreptul de a primi titluri de stat, persoana indreptatita este obligata sa solicite Ministerului Finantelor eliberarea acestor titluri "sub sanctiunea diminuarii valorii stabilite cu 10% in caz de intirziere". La rindul sau, Ministerul Finantelor este obligat ca, in termen de trei luni de la primirea cererii persoanei indreptatite, sa elibereze titluri de valoare garantate de stat, sub sanctiunea platii unor penalitati de intirziere de 0,1% pe zi din valoarea sumei totale.
Comisia a adoptat si articolele referitoare la masurile reparatorii prin echivalent sub forma de titluri de stat sau sub forma de despagubiri banesti. In cazul in care despagubirea baneasca este sub 200 de milioane de lei persoana indreptatita va primi integral valoarea despagubirii in termen de doi ani de la data stabilirii valorii corespunzatoare, in doua rate egale. Plafonul de 200 de milioane de lei se actualizeaza anual in raport cu indicele inflatiei. In celelalte cazuri, persoana indreptatita poate obtine despagubiri banesti in conditiile precizate de proiectul de lege. In aceasta situatie, plata despagubirilor se va face in 20 de ani de la data stabilirii valorii corespunzatoare a despagubirilor, cu o perioada de gratie de 7 ani pentru platitor. Valoarea ratelor anuale va fi actualizata cu indicele inflatiei corespunzator datei in fiecare an. (M. PASCU)