Scenarii nefaste

Colonelul Constantin Mostoflei, expert al Institutului de Studii pentru Politica de Aparare si Istorie Militara a expus, ieri, la Sinaia, in cadrul seminarului "Sisteme de securitate nationala", cinci scenarii de evolutie a Aliantei Nord-Atlantice in urmatorii ani, scenarii elaborate de expertii militari din SUA.
Primul scenariu considera ca Alianta se va extindere treptat spre Europa Centrala si de Est, procesul urmind sa se incheie cu infiintarea unei structuri care sa inlocuiasca NATO, Uniunea Europei Occidentale, care cuprinde statele din NATO si din UE, si Uniunea Europeana. Acest organism se va numi Natiunile Unite ale Europei si Americii.
Al doilea scenariu are ca punct de plecare faptul ca NATO nu are adversar si nu are ca scop razboiul. Scenariul propune ca riscurile extinderii sa fie reduse prin crearea unei organizatii de tipul OSCE, cu puteri mai mari. In acest fel, Uniunea Europeana se va extinde, iar NATO isi va pierde rolul si va disparea.
Cel de-al treilea scenariu promoveaza constituirea unei retele institutionale, in cadrul careia extinderea NATO va fi limitata, si vor fi create institutii de securitate si economice pentru dialog cu Estul Europei. Aceste institutii vor avea ca obiective stabilirea unor relatii constructive cu Rusia, sprijinirea Ucrainei pentru independenta sa fata de structurile fostei URSS, oferirea unor garantii de securitate pentru tarile neadmise in NATO sau UE si stabilirea unor legaturi mai strinse cu Rusia, prin Parteneriatul pentru Pace, dar si cu Ucraina si cu Romania.
Scenariul "usilor deschise" propune, ca prima etapa, o situatie asemanatoare cu cea existenta in prezent. In cea de-a doua etapa, extinderea vizeaza tarile baltice (considerate ca apartinind vestului Europei) si Ucraina (considerata foarte importanta). "Este posibil ca Romania si Bulgaria sa li se alature", se arata in acest scenariu. Prevederile lui mentioneaza si posibilitatea ca Rusia sa se alature Aliantei, dupa al doilea val de extindere.
Ultimul scenariu este cel al "comunitatii duble", care propune extinderea NATO si UE spre Europa de Est in doua valuri, Romania facind parte din cel de-al doilea. Tarile baltice sint defavorizate pentru inceput, aceasta solutie fiind convenabila pentru Rusia, iar cooperarea cu Ucraina se mentine strinsa, pentru suplinirea neintegrarii acesteia in structurile euro-atlantice. In acest fel, intre Europa si Eurasia s-ar crea un culoar de separatie.
Discutiile din timpul seminarului au fost marcate de o anumita doza de pesimism. De buna seama au contribuit la aceasta evolutiile din ultima vreme din lumea diplomatica. Primele semne ingrijoratoare au aparut in toamna anului trecut cind a devenit vizibila ezitare SUA in legatura cu extinderea NATO spre est intr-un al doilea val. Pe 10 octombrie 1997, Richard Kirby, director adjunct in cadrul Directiei de Politica Externa a Aliantei Nord-Atlantice afirma ca valul doi al extinderii NATO nu va avea loc neaparat in anul 1999. In vizita in Romania, cu ocazia Adunarii Atlanticului de Nord – desfasurata la Bucuresti pe 14 octombrie 1997 – secretarul general al NATO, Javier Solana, a evitat sa faca o declaratie transanta privind sansele Romaniei de aderare la Alianta. Doua luni mai tirziu, expertii NATO exprimau deja indoieli privind rapida integrare militara a Cehiei, Poloniei si Ungariei in Alianta Atlantica. Dificultatile cu care se confruntau principalele favorite si costurile mari ale extinderii au determinat Senatul american sa fie precaut in preajma ratificarii extinderii. In Camera superioara a Congresului a fost introdus un amendament – cu mari sanse de a fi adoptat – vizind inghetarea pe trei ani a procesului de extindere NATO, dupa primul val al largirii. Probabil din acest motiv executivul menajeaza susceptibilitatea Senatului trecind, pentru o vreme, sub tacere extinderea Aliantei intr-o a doua etapa. (Adrian CIOFLANCA)