UE recomanda Romaniei infiintarea unui organism guvernamental antimafie

"In Romania trebuie infiintata o institutie specializata in coordonarea luptei impotriva coruptiei si a crimei organizate si trebuie adoptata o lege speciala privind organizarea si functionarea acestei structuri", se arata in raportul Comisiei Europene si al Consiliului Europei privind Programul Octopus Il.
Programul Octopus ll s-a desfasurat timp de doi ani (februarie 1999-decembrie 2000), cu participarea a 18 tari in tranzitie: Albania, Bulgaria, Croatia, Cehia, Estonia, Georgia, Ungaria, Letonia, Lituania, Republica Moldova, Polonia, Romania, Rusia, Slovacia, Slovenia, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei si Ucraina. Bosnia-Hertegovina a participat in calitate de observator. Prima etapa a programului s-a desfasurat in perioada 1996-1998, cind au fost analizate probleme referitoare la crima organizata si coruptie, precum si masurile luate de guvernele tarilor respective. Octopus II a cuprins o serie de seminarii si vizite de studiu, pe opt teme, printre care: prevenirea crimei si a delincventei juvenile, mijloace speciale de ancheta, cooperarea cu organele de justitie penala si protectia protagonistilor vulnerabili, incadrarea ca fapte penale a coruptiei si a crimei organizate, responsabilitatea penala a autorilor morali. La seminarii au participant reprezentanti ai tarilor mentionate, din partea Ministerelor de Interne si de Justitie, procurori si experti.
In Romania, crima organizata nu este definita
Raportul referitor la Romania rezuma recomandarile pregatite si indica masurile luate, pina in octombrie 2000, pentru punerea lor in aplicare. Principalele recomandari se refera la restructurarea cadrului legislativ privind prevenirea si combaterea coruptiei si accelerarea adoptarii unor legi sau adaptarea lor la standardele internationale. In privinta cooperarii intre serviciile si unitatile specializate de lupta contra crimei organizate, raportul arata ca in legislatia romaneasca nu este definita crima organizata. Activitatile din acest domeniu sint cercetate de Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei si Serviciile de Informatii. Exista institutii specializate de lupta contra crimei organizate, cum ar fi: Sectia anticoruptie, Serviciul de urmarire si criminalistica (Parchetul de pe linga Curtea Suprema de Justitie) si Brigada de lupta impotriva crimei organizate si a coruptiei, (Inspectoratul General al Politiei). Se subliniaza, insa, faptul ca nu exista o unitate centrala insarcinata sa coopereze cu Interpolul, Politia fiind cea care conlucreaza cu acest organism. Raportul arata ca in Romania e necesara crearea unei autoritati specializate, care sa coordoneze lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate si e nevoie de adoptarea unei legi privind organizarea si functionarea acestei institutii.
Politisti mai profesionisti
De asemenea, trebuie pus accent pe prevenirea coruptiei, trebuie favorizate schimburile de informatii la nivel national, prin intermediul unei suprastructuri si nu direct intre Politie si Parchet, fiind necesara crearea unei baze de date la nivel national, care sa permita accesul rapid la informatiile privind crima organizata. O alta recomandare se refera la dezvoltarea mijloacelor de pregatire pentru politistii si magistratii specializati in lupta impotriva crimei organizate si achizitionarea de echipamente specifice. Ca aplicare a acestor recomandari este dat exemplul Legii 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. La capitolul "delincventa juvenila", raportul prezinta, potrivit informatiilor furnizate de participantii romani, cele mai acute probleme cu care se confrunta societatea romaneasca in aceasta privinta, respectiv folosirea minorilor de catre bandele de crima organizata in traficul de stupefinate, prostitutie si furt, precum si masurile luate de autoritatile romane pentru stoparea acestui fenomen. Dintre propunerile participantilor romani, raportul remarca masurile educative si metodele preventive aplicate cu concursul organizatiilor nonguvernamentale. Ca masuri legislative sint mentionate incadrarea ca circumstanta agravanta a incitarii minorilor la comiterea delictelor, adaptarea conditiilor de incarcerare a minorilor si ameliorarea procedurilor penale impotriva acestora.
Modernizarea tehnicii
Capitolul privind metodele speciale de ancheta se refera la modernizarea tehnicii utilizate si a cadrului legislativ. Mijloacele speciale se refera la operatiunile sub acoperire, informatori, livrarile supravegheate, falsi cumparatori, supraveghere electronica, ascultare in locuri publice sau private, interceptarea comunicatiilor, perchezitii etc. Potrivit raportului, Romania are un cadru juridic adaptat pentru perchezitii si interceptarea convorbirilor, in schimb, operatiunile sub acoperire, cumparatorii falsi, inscenarea si tehnicile de utilizare a agentilor provocatori nu sint folosite. Pe de alta parte, raportul remarca absenta din sistemul penal romanesc a mijloacelor de ancheta de genul: supraveghere electronica sau urmarire transfrontaliera, dar precizeaza ca sint in curs de elaborare o serie de proiecte de lege in acest sens. Romania a semnat mai multe conventii internationale si a participat la un program de cooperare cu tarile din Sud-Estul Europei, care prevedea asistenta juridica, schimb de informatii si infiintarea unor centre de contact nationale. Un alt subiect se refera la cooperarea cu justitia si protectia protagonistilor vulnerabili. Raportul precizeaza ca in Romania, Politia si Parchetul informeaza publicul, prin intermediul presei, asupra afacerilor importante si ca exista un program de lupta impotriva coruptiei finantat de ONU.
Martorii nu sint protejati
De asemenea, se precizeaza ca, in Romania, Codul Penal si Codul de Procedura Penala permit reducerea sau eliminarea pedepsei in cazul in care delincventul colaboreaza cu Politia sau Parchetul. La ora actuala, insa, nici un text de lege nu se refera la protectia protagonistilor vulnerabili in cazurile de coruptie sau crima organizata. Codul Penal prevede o pedeapsa cu inchisoarea intre 6 luni si 7 ani pentru "obstructionarea prin violenta, amenintare sau orice alt mijloc de constringere, a participarii unei persoane la proces". Marturiile anonime nu sint luate in considerare, in schimb sint considerate probe inregistrarile audio sau video. Raportul remarca si faptul ca in Romania nu exista un program specific de protectie a martorilor. In Romania exista o definire legala a coruptiei in cazul agentilor publici si a spalarii banilor murdari. Dar nu exista prevederi clare in privinta crimei organizate, a responsabilitatii autorilor morali. Pentru acest ultim aspect, au fost introduse dispozitii speciale in proiectele de lege privind modificarea si completarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala. Legislatia romaneasca in domeniul responsabilitatii penale a autorilor morali este in curs de modificare. Decretul 31/1954 va fi inlocuit, in totalitate, dupa intrarea in vigoare a modificarilor Codului Civil. La aceasta ora, sistemul juridic roman nu prevede responsabilitatea penala a autorilor morali.
Privitor la delictul economic, raportul se refera la masurile de combatere a evaziunii fiscale, a fraudei in general, a contrabandei, a concurentei neloiale, a deturnarii de fonduri, a abuzului de incredere, a productiei si traficului de droguri si orice noi forme de infractiune – in special cele comise prin Internet. (D.P.)