Gradina busturilor ratacite

Am fost in gradina Copoului chiar in ziua "inaugurarii" civilizatului W.C., realizat intr-un timp record, efect al alocarii unor importante fonduri. Jos palaria!, dupa cum se spune. Dar… Stiu ca sint considerat un vesnic "circotas", ca nemultumesc deseori onor "autoritatile" (desi d. primar, intr-o oarecare ocazie, inminindu-mi o diploma legata de profesiunea mea de "electrician" – comemorarea a 140 de ani de la primul "soare electric" din Romania la Iasi, 1868, mi-a spus ca bine fac aducind in discutie probleme de interes comun, cum ar fi cele referitoare la monumentele Iasului…). Voi nemultumi din nou pe cineva readucind in discutie, in acest an festiv, problema busturilor din gradina istorica a Iasului, care a implinit 174 de ani (infiintata prin 1834 pe locul Postei vechi…), dar cineva trebuie sa semnaleze situatia intolerabila a unui spatiu public dotat cu un WC modern si lasat in parasire in problema unor lucrari de arta haotic dispuse, provocind zimbete ironice din partea vizitatorilor "teiului lui Eminescu". Stiu ca soarta acestei noi "sesizari" va avea-o ca si cea a notei mele "Busturile din gradina Copou au fost ingropate in uitare" (Ziarul de Iasi, 29 septembrie 2007). Incepeam prin a-mi exprima un elogiu adus edililor din Vatra Dornei, care au realizat in gradina publica o alee a busturilor personalitatilor tarii noastre, dispuse civilizat. Continuam prin a-mi exprima regretul fata de situatia existenta la Iasi din gradina Copou. Se pare ca cei care ar trebui sa se ingrijeasca de soarta monumentelor Iasului, nu cunosc istoria acestora si semnificatia amplasarii lor de catre inaintasii nostri. Deci reaminteam ca primul bust din aceasta istorica gradina publica a fost cel al lui Ion Creanga, realizat in 1932 si amplasat in fata romanticului tei… A urmat bustul din 1943 al lui Mihai Eminescu, amplasat initial pe aleea de intrare si mutat ulterior – judicios – in apropierea "teiului sfint".

Peste ani, in 1943, din initiativa ministrului Ion Petrovici, Copoul s-a imbogatit cu 7 busturi tematice, ce au format "Alee4a junimistilor". Erau busturile lui Costache Negruzzi, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Nicolae Gane, Petr Carp, Constantin Meissner si Veronica Micle. La inaugurarea acestui complex cultural (12 sepembrie 1943), Ion Petrovici a explicat semnificatia busturilor realizate, motivind prezenta bustului Veronicai Micle. A venit apoi razboiul din 1944, cind, din acea "alee a junimistilor" au disparut busturile lui Vasile Pogor, Petre Carp si Nicolae Gane, in locul lor, complet nemotivat, au fost amplasate busturile lui Ciprian Porumbescu, Gh. Panaitescu-Bardasare si N.N. Tonitza. Deci – "Aleea junimistilor" din 1943 si-a pierdut semnificatia… Un act de cultura l-ar constitui repunerea la locul lor a busturilor Vasile Pogor, Petre Carp si C. Meissner. Originalul acelor busturi din 1943 exista in Iasi. Daca nu pot fi readuse la locul lor, cu cheltuieli minime se pot face copii in bronz, redind semnificatia initiala a aleei gindita de Ion Petrovici…

Stiu ca sesizarile, chiar si repetate, ale unui simplu cetatean al Iasului – cazul subsemnatului – nu prea sint luate in seama. Dar este greu de inteles de ce nu s-a dat atentie propunerilor facute in anul 2003 de Fundatia "Prietenii Iasului Emil Alexandrescu" pentru reamplasarea tematica a busturilor raspindite haotic in alei intunecoase (vezi busturile lui Caragiale, Octav Bancila…). Am asistat la discutia ce a avut loc, acum vreo citeva luni in urma, la sediul Primariei, intre conducerea acestei fundatii si "organele de resort" (inclusiv domnul inginer Chirica…), cind s-a repus pe tapet aceasta problema, fara o finalizare. Regretabil. Caci se propunea, in afara de "Aleea junimistilor", realizarea unei "alei a scriitorilor, poetilor si dramaturgilor", a unei "alei a artistilor plastici si a muzicienilor" etc., dupa exemplul edililor din Vatra Dornei. Se pare ca la Iasi inertia este o… constanta. Poate ca noul Consiliu Comunal, cu noua organizare a comisiei de cultura, va privi cu alti ochi sesizarile simplilor cetateni.

Repet deci, finalul notei din 29 septembrie 2007: "Facem un nou apel la edilii orasului de a relua problema din 2003, menita sa transforme, cu adevarat, gradina lui Mihail Sturza din 1834 in acel parc de cultura visat de ieseni".

Constantin OSTAP