Radiografia saraciei

Desi se intimpla rar, tot ce inseamna directori de cluburi si antrenori s-au intilnit ieri pentru a mai face schimb de idei, pentru a-si spune pasurile dar mai ales pentru a-si reclama saracia, astfel ca nici se putea un moment mai potrivit cum a fost cel legat de prezentarea raportului de activitate pe anul 2002 a Directiei pentru Tineret si Sport. Si daca lumea sportului a fost reprezentata din plin, daca prefectul l-a delegat pe vicepresedintele CJ Mihai Popescu, daca Ministerul Tineretului si Sportului l-a avut reprezentant pe directorul Mitrea iar Inspectoratul Scolar pe inspectorul general Dumitriu, absenta de marca a fost cea a oficialitatilor locale, nici un sef din Primarie nefiind prezent la o dezbatere in care pe tapet au fost puse probleme legate de activitatea care aduce atita imagine Iasului pe plan national si international. „Am facut in 2002 eforturi pentru ca toate competitiile sa se desfasoare si n-am inchis usa nimanui, adica n-am inchis salile, in conditiile in care noi am avut datorii mari dar si datornici mari.” – a spus Grigore Ursanu, directorul DTSJ, institutie care a avut in 2002 un excedent de 365 de milioane de lei, cu care s-au acoperit gaurile din anii precedenti. Ca nivel de performanta, activitatea sportiva judeteana a fost si ea la inaltime, daca se contabilizeaza cele 15 medalii mondiale, 30 europene, 11 balcanice si 401 nationale. Insa toate acestea s-au obtinut cu eforturi dintre cele mai mari si poate de aceea oamenii de sport prezenti au cautat sa-si expuna greutatile cu care se confrunta zi de zi: „glume” cu buget de sase ori mai mic oferit de Primarie in 2003 (cazul Liceului cu Program Sportiv), club cu 13 sectii fara nici o baza materiala (cazul CSS Unirea), bani pentru activitati sportive directionati spre achitarea utilitatilor (caz general) etc. „Ne pleaca valorile pe capete. L-am avut in mina pe campionul olimpic de scrima, Covaliu, si n-am gasit cinci milioane pentru el. Mai mult, i-am pierdut apoi pe Zalomir si Lupeica. Pe Tofan si Vochin, medaliati la Mondialele de canotaj, i-am pierdut recent. Ana-Maria Finaru, alta speranta in canotaj, s-a lasat de sport. Asa am pierdut si Centrul Olimpic de canotaj care insemna inca un miliard de lei.” – a spus directorul CSM Iasi, Adrian Poeana, care a readus pe tapet absenta ajutorului venit din plan local, in conditiile in care, pe baze legale, la Bacau, Baia Mare, Buzau si Cluj Consiliile Locale au votat alocatii de 4-5 miliarde pentru masa a sute de sportivi. Inevitabil s-a ajuns si la „taxa pentru cultura si sport”, reclamata ca fiind apanajul aproape exclusiv al fotbalului. „Am cerut ca aceasta taxa sa fie la vedere si sa mearga, in parte, pe criterii clare, la cei cinci, sase sau zece sportivi care ne pot reprezenta pe plan mondial.” – a mai adaugat Poeana. Datori sa explice inclinarea oficialitatilor pentru fotbal s-au simtit Costel Adascalitei si Mihai Popescu, adica un consilier local si vicepresedintele CJ (doua institutii care aloca lunar mai multe sute de milioane echipei din Copou), Popescu facind si un exercitiu de imagine cind a spus ca trebuie „sa facem in asa fel incit sa ne doreasca lumea”, cu referire la preferinta majoritatii pentru fotbal. La fel de bine insa, cel care a pus punctul pe i a fost Cristache Mitrea, directorul din MTS, care a concluzionat ca „le dati bani pentru victorii dar i-ati luat inapoi cind au vindut meciul cu Suceava?”, aluzie facuta probabil la partida disputata la Iasi in 1987. Acelasi Mitrea a mai reclamat metodele invechite de pregatire, lipsa ajutorului local pentru a permite cluburilor sa plateasca pregatirea sportiva si nu chiriile si nu in ultimul rind legislatia, una care adesea pune piedici in bunul mers al activitatii. (Lucian MINUT)