Caută 
5 MIN
În ziua de 6 februarie a.c., la Primăria Municipiului Iaşi, a avut loc o nouă întâlnire între reprezentanţii grupului de voluntari “Iaşul iubeşte teii” şi dl viceprimar Mihai Chirica. Cu acest prilej a fost predat Primăriei un regulament pentru toaletarea arborilor intitulat “Instrucţiuni pentru pregătirea din pepinieră şi întreţinerea arborilor stradali, pe baza reţetelor eliberate după efectuarea analizelor foliare şi aplicarea tăierilor adecvate”. Aceste instrucţiuni se bazează atât pe experienţa acumulată în România, cât şi pe cea aflată din străinătate, iar cele 20 de pagini includ opt figuri, patru planşe şi şapte fotografii explicative.
Elaborarea acestor instrucţiuni a apărut ca o necesitate urgentă, pentru stoparea schilodirii arborilor stradali şi evitarea situaţiei antiecologice de a rămâne în oraş fără arbori stradali maturi şi fără umbră pe trotuare.
D.J. Nowak şi D.E. Crane (2000) precizează că efectul ecoprotectiv (consum de carbon, eliberare de oxigen, reţinere de particule fine, diminuarea temperaturilor excesive, umectarea aerului prin transpiraţie etc.) este de 1.000 de ori mai mare la un arbore matur, comparativ cu un mic arbust (exemplul salcâmului japonez-pendul din centrul oraşului). În estimarea făcută de noi şi publicată în Ziarul de Iaşi la începutul anului 2013, arbustul Sophora japonica-pendula era cotat de 500 de ori mai puţin eficient din punct de vedere ecoprotectiv, comparativ cu teii tăiaţi atunci, în vârstă de 40-60 de ani.
Necesitatea completării corecte a Registrului Spaţiilor Verzi
Discuţiile din ziua de 6 februarie au vizat şi Registrul Spaţiilor Verzi ale Iaşului, care este incomplet, iar pe străzile deja “rezolvate” nu este corect completat. De ex.: pe str. X apar 5 tei cu vârste de peste 15 ani (cum s-a măsurat vârsta?). În mod corect ar fi trebuit să apară 5 tei cu diametrul sau circumferinţa Y şi înălţimea Z…
Dacă, după Protocolul de la Kyoto – Japonia, care a fost prelungit până în anul 2020, o nouă întâlnire internaţională pe probleme de mediu, ar solicita ţărilor să estimeze aportul anual al spaţiilor verzi urbane la sechestrarea dioxidului de carbon? În cazul în care Registrul Spaţiilor Verzi ale Iaşului ar fi corect şi complet alcătuit, cu tehnica de calcul actuală şi cu formulele modelului UFORE (Nowak şi Crane – 2000, 2006), în câteva zile s-ar afla cât dioxid de carbon reţin şi descompun spaţiile verzi ieşene pe an şi pe zi.
Neînţelegerea plecă chiar de la principalul factor decizional, care a declarat că “nu văd rostul acestui registru…”. Atunci ce să mai aşteptăm de la executanţii care îşi fac formal treaba?
Necesitatea întreţinerii arborilor stradali pe baza situaţiei locale existente
Deşi noi am atenţionat Primăria prin intermediul Ziarului de Iaşi încă din timpul verii trecute să prevadă fonduri în buget pentru plata analizelor foliare standardizate, în cazul arborilor stradali, principalul factor decizional se întreabă “ce rost au aceste analize”? Ele au rostul lor… Astfel de analize oferă 3 răspunsuri extrem de edificatoare:
1) ce elemente nutritive şi în ce proporţie se găsesc pe strada sau bulevardul respectiv;
2) ce adaosuri nutritive şi în ce cantitate sunt necesare (humus/ mraniţă, săruri de potasiu, dolomită de calciu şi magneziu) pentru buna vegetare a arborilor stradali;
3) ce substanţe poluante şi în ce proporţie se află în mediul respectiv.
Iată că vecinele noastre, respectiv Suceava şi Bacăul, au început să comande analize foliare încă înainte de anul 2008 (Chira şi Bolea, 2008). Noi, cei care aspirăm la titlul de capitală culturală, când ne vom trezi din somnul nepăsării?
Alte întrebări, la care principalul factor decizional n-a răspuns
Cei 3 reprezentanţi voluntari ai grupului “Iaşul iubeşte teii” au întrebat:
1) Dacă şi când va înlocui Primăria salcâmul japonez-pendul de pe bulevardul Ştefan cel Mare?
2) Dacă se va renunţa la defrişarea vegetaţiei lemnoase din scuarul Teatrului Naţional?
La aceste două întrebări, principalul factor decizional a afirmat: “nu răspund decât la întrebări privind regulamentul de toaletare”…
O precizare necesară
Voluntarii din grupul “Iaşul iubeşte teii” au fost acuzaţi că ar fi fost plătiţi pentru această activitate. Nu este adevărat! Autorul acestui articol a fost întrebat dacă nu acceptă să fie plătit. Personal n-aş putea să trec peste voluntariatul tânărului grup “Iaşul iubeşte teii”, care militează dezinteresat financiar pentru binele comunităţii noastre, în pofida mizeriilor primite pe bloguri şi în presa scrisă.
În încheiere, iată rezultatele unui mic calcul
1) Dacă în faţa ferestrei locuinţei dumneavoastră s-ar afla un tei de aproximativ 60 de ani, cu un diametru de peste 20 cm şi o înălţime de aproximativ 15 m, în zilele semestrului cald aerul pe care-l respiraţi în 24 de ore ar fi mai sărac cu 17.5 grame CO2/ zi şi evident mai bogat în oxigen!
2) Dacă în locul teiului s-ar afla un molid sau un pin de aceeaşi vârstă, vara aţi respira un aer mai sărac în CO2 cu 11,6 g/ zi!
3) Dacă în faţa geamului s-ar afla un salcâm japonez-pendul, aerul respirat ar fi mai sărac vara cu 0,035 g CO2 în 24 de ore!
Concluziile nu mai sunt necesare…
Ing. dr. Ionel LUPU
Asociaţia Dendro-Ornamentală “Anastasie Fătu” – Iaşi
Îți recomandăm
