Cheltuieli uriaşe pentru încălzire în acest an. Căldura va fi o treime din bugetul local

Cheltuielile pentru funcţionarea sistemului de termoficare vor lăsa o „rană” adâncă în bugetul Iaşului din acest an. Plăţile făcute de Primărie sunt estimate la cel puţin o treime din bugetul general şi circa jumătate din veniturile proprii ale instituţiei. Pentru perioada ianuarie – decembrie 2022, cheltuielile cu agentul termic ar urma să depăşească 715 milioane lei.

Suma este imensă: de peste cinci ori mai mare decât investiţiile proprii ale Primăriei şi este inclusiv mai mare faţă de întregul buget de dezvoltare al Iaşului, care cuprinde şi investiţiile majore cu fonduri europene.

În primele nouă luni, cheltuielile cu sistemul de termoficare au fost mai mari faţă de încasări, dar perioada cea mai dificilă abia acum începe, în octombrie: odată cu achiziţia cărbunelui, plăţile vor creşte semnificativ, iar Primăria îşi pune speranţele pentru echilibrarea balanţei financiare în încasările din vânzarea de energie electrică şi sprijin guvernamental.

Peste 300 milioane lei au fost cheltuite deja anul acesta

La solicitarea ZDI, Primăria a comunicat că plăţile totale pentru buna funcţionare a sistemului de termoficare, în primele nouă luni ale anului, au fost de 307 milioane lei. În schimb, în aceeaşi perioadă, încasările au fost de 230 milioane lei.

Primăria obţine venituri în urma gestionării serviciului din următoarele surse: vânzare de energie electrică, o schemă de sprijin guvernamentală (un bonus pentru energie electrică produsă în cogenerare) şi facturi la clienţi (inclusiv cu diferenţa de preţ suportată de la bugetul local).

Potrivit datelor puse la dispoziţie de Alin Aivănoaei, directorul Termo-Service (societate a Primăriei care asigură managementul sistemului), dintre cele trei surse de venit, cei mai mulţi bani au fost încasaţi în urma producţiei şi vânzării de energie electrică: 143 milioane lei din vânzări, iar 50 milioane lei din bonusul de cogenerare.

În schimb, facturile la clienţi au adus venituri de circa 38 milioane în perioada menţionată, în condiţiile în care aproape 8 milioane lei reprezintă diferenţa de preţ suportată de Primărie la costul gigacaloriei.

În schimb, Primăria şi-a echilibrat veniturile, cel puţin în fostul sezon rece, tot cu ajutorul guvernului: 50 milioane lei a reprezentat o sumă de ajutor financiar (toate oraşele mari au primit sume în acest sens, mai mari sau mai mici), iar alte 15 milioane lei sunt bani care au ajuns la Iaşi în cadrul unei scheme de sprijin privind acoperirea diferenţei de preţ la achiziţia de gaz.

În context, amintim că, în special în afara sezonului rece, apa caldă este livrată la consumatori prin folosirea centralei din Tudor care funcţionează pe gaz, în timp ce CET Holboca utilizează huilă energetică. Revenind la cheltuielile privind gestionarea sistemului, Primăria a estimat că, în cel de-al patrulea trimestru al acestui an, plăţile vor fi de 407 milioane lei: aceste costuri sunt influenţate în special de achiziţia cărbunelui necesar la CET Holboca.

În acest sens, la început de lună octombrie, a fost deja achitată o primă plată de circa 80 milioane lei. Suma reprezintă aproape un sfert din preţul de achiziţie şi transport al cărbunelui.

Pe lângă contractul încheiat în acest sens cu Vitol SA Geneva, la costurile necesare se mai adaugă transportul cărbunelui pe cale ferată din portul Constanţa spre Iaşi (20 milioane lei) şi alte cheltuieli (salariile celor peste 340 de angajaţi, cheltuielile de mentenanţă, diverse achiziţii necesare funcţionării sistemului etc.).

Odată ce va porni CET Holboca, vor creşte încasările la Primărie

Pornirea centralei de la Holboca este şi şansa Primăriei de a creşte încasările: prin utilizarea CET Tudor, producţia de energie este de circa 100 MW/24 ore, în condiţiile în care, la Holboca, capacitatea ajunge la peste 1.000 MW/24 ore, potrivit lui Alin Aivănoaei.

„Noi am informat la Bucureşti că intenţionăm să începem producţia de energie electrică la 15 noiembrie, în cadrul CET Holboca”, a declarat şeful Termo Service. Despre preţul de vânzare a energiei, Aivănoaei a precizat că piaţa fluctuează foarte mult, astfel că este greu de estimat în prezent care vor fi încasările din această sursă în următoarele luni.

Cert este că, odată cu pornirea CET Holboca, vor creşte şi încasările din producţia şi vânzarea de energie electrică. În schimb, pornirea centralei depinde şi de finalizarea cu succes a unei licitaţii în curs a Primăriei: achiziţia unor pulberi pe bază de var calcic pentru denoxarea gazelor arse utilizate la instalaţia de desulfurare.

În mod ciudat, municipalitatea a lansat destul de târziu procedura (7 octombrie), cu termen de ofertare pe 24 octombrie. Municipalitatea speră că balanţa financiară în ceea ce priveşte sistemul de termoficare va fi echilibrată şi în acest an cu ajutorul guvernului. În acest sens, primarul Mihai Chirica s-a întâlnit săptămâna trecută cu premierul Nicolae Ciucă, iar acesta din urmă a promis că municipalităţile din ţară vor fi sprijinite financiar şi în acest an.

„Premierul a dat asigurări că Guvernul va promova în curând o soluţie la nivel naţional, care să asigure parcurgerea sezonului rece în bune condiţii în toate municipiile care au sisteme centralizate de termoficare”, se arată într-un comunicat al Primăriei, ulterior întâlnirii.

La sistemul de termoficare a Iaşului sunt racordate peste 23.000 de apartamente, respectiv aproape 20% din fondul locativ existent. La acestea se adaugă câteva sute de clădiri publice şi private: spitale, unităţi de învăţământ şi imobile deţinute de persoane particulare.

La capitolul datorii ale clienţilor pentru furnizarea de agent termic, acestea se apropie de pragul de 3 milioane lei, în condiţiile în care mai puţin de o treime este suma totală datorată de populaţie.