Comuna Tomești, un exemplu pozitiv a ceea ce înseamnă dezvoltare rurală cu fonduri europene (P)

– Comuna pe care o conduceți se extinde pe zi ce trece. Cum țin pasul utilitățile cu viteza de dezvoltare?

Tomeștiul este o comună mare, întinsă pe toate dealurile de la est de municipiul Iași. Când am extins intravilanul în 2007, și procedurile au durat până în 2014, am încercat să mulțumim pe toată lumea. Toți cei care au solicitat ca terenul să le fie trecut în intravilan au obținut acest lucru după ce studiile necesare au arătat că se pretează modificarea. Nu ne-am gândit că vor apărea probleme, pentru că s-au construit case la distanță mare de vatra satului, iar aceasta a dus, de exemplu, ca să mă refer la zăpada abundentă de la începutul lunii aprilie, la o întârziere a deszăpezirii. La fel, extinderea utilităților, cum ar fi rețeaua de curent electric, a ținut mai greu pasul cu noile construcții. Acești pași de dezvoltare nu se pot face pe cât de repede dorim.

O mare parte dintre cei care s-au mutat la Tomești au rămas cu domiciliul pe Municipiul Iași sau în localitățile de unde au venit. Nu a crescut populația comunei. Știți că bugetul vine în funcție de numărul de locuitori. Apoi, dacă legea se va modifica, o parte din contribuția pe care o are fiecare angajat va merge la administrația locală unde acesta are domiciliul. Or, dacă cei care au preferat să locuiască la Tomești nu și-au făcut mutația, nu contribuie la bugetul nostru. Dar noi trebuie să investim foarte mult în zonele rezidențiale recente. Ar trebui ca legea să fie îmbunătățită, poate ar fi o idee ca acele contribuții – cum sunt cele de asigurări sociale – să fie plătite și banii să rămână acolo unde stai, nu în localitatea unde apari cu domiciliul. Am discutat despre asta și cu alți colegi primari din Zona Metropolitană, care au aceeași problemă.

– Concret, ce se construiește acum la Tomești?

Avem 26 de proiecte care vor intra în finanțare. Odată cu ele, comuna atrage peste 36 de milioane de euro pentru creșe, școli, drumuri, apă și canalizare, eficientizare termică, transport. Am la birou un panou cu toate proiectele, pentru că multe sunt contra cronometru și, dacă nu ne încadrăm în timp, pierdem finanțarea.

De exemplu, în ce privește modernizarea străzilor și drumurilor comunei, Compania Națională de Investiții a scos la licitație pentru noi lucrările pe un total de 5,7 km, suma fiind de aproximativ 17 milioane de lei. Dar noi venim în completare cu încă 3 km, pentru că CNI a preluat anumite segmente și vrem ca modernizările să cuprindă drumul întreg. Nu știu dacă lucrările vor începe anul acesta, dar în 2024 cu siguranță șantierul va fi deschis. Sunt vizate străzi din toate cele patru sate ale comunei.

Chiar la sfârșitul lunii trecute au mai fost lansate în licitație trei proiecte. Este vorba de realizarea sistemului GIS – Sistemul Informațional Geografic – pentru că am obținut o finanțare pentru reactualizarea Planului Urbanistic General și introducerea lui în acest sistem, apoi vrem să achiziționăm un microbuz electric și patru puncte de reîncărcare, probabil vom înființa noi un traseu, și de asemenea, vom achizitiona și completa sistemul de monitorizare video în comună.

Au fost semnate contractele pentru reabilitarea energetică a două blocuri, 45 și 47, reabilitare ce va include înlocuirea tâmplăriei, izolarea fațadei, montarea rulourilor exterioare și schimbarea acoperișului, precum și o serie de lucrări conexe. Tot pachetul înseamnă o investiție de 17 milioane de lei.

– Vor mai fi și alte blocuri incluse în acest program?

Da, vor mai fi incluse fostele blocuri IGLL (1,2,3), blocurile 1, 2, 3, 4  ISCIP, pentru care se lucrează acum la documentațiile de avizare a lucrărilor de intervenție. E vorba de 29 de milioane de lei. Sunt multe documente de întocmit până la execuția propiu-zisă având în vedere faptul că documentațiile acestor blocuri erau foarte vechi la data depunerii: avem de făcut relevee, actualizări ale documentațiilor de intabulare, planuri topo, dar și intrarea în legalitate a balcoanelor de la parterul blocurilor construite fără autorizație. Pe lângă cele menționate avem documentația gata și pentru blocul nr. 8 aflat lângă primărie, pentru care avem finanțare de 1,3 milioane de lei.

În derulare se află acum și achiziția lucrărilor menite să crească eficiența energetică la Sala de sport a Școlii „D.D. Pătrășcanu” urmând să intrăm în execuție și cu  lucrările de reabilitare energetică la corpul de clădire al școlii. Mai este un corp de clădire la Școala Goruni care urmează să fie reabilitat complet . Costurile sunt 8,6 milioane lei la școala „D.D. Pătrășcanu”, 1,8 milioane lei la sala de sport și 1,6 milioane lei la școala Goruni.

Tot la CNI am depus un proiect ce vizează construirea unei creșe în curtea Școlii Chicerea. Acolo va fi un proiect personalizat, din cauza terenului pe care îl avem la dispoziție. În cartierul Ștefan cel Mare intenționăm să construim o creșă-tip, cu patru săli, tot prin CNI, pe terenul de lângă școala „D.D. Pătrășcanu”, dar mai sunt câteva detalii de pus la punct înainte de promovarea investiției.

Aceste proiecte vor fi completate cu finanțarea ce a fost aprobată zilele trecute prin PNRR și care vizează dotarea insituțiilor de învățământ din comuna Tomești cu mobilier școlar, materiale didactice și echipamente digitale.

– La copii v-ați gândit. Dar pentru cei mari ce aveți în plan?

Vom avea un sediu nou pentru primărie. Este deja un ordin de ministru ajuns la compartimentul de achiziții al Ministerului Dezvoltării. Este vorba de 14 milioane de lei. Acum primăria funcționează în clădirea unei foste școli, care va fi redată activităților didactice sau poate un centru de activități pentru tomeștenii seniori.

Am întârziat cu proiectul casei de cultură. Este un proiect de suflet al meu, pentru că mă preocupă foarte mult să aibă aceleași șanse copiii, tineretul, de la noi, ca și cei din oraș. Dacă am construit sală de sport, terenuri de joacă, stadion, ne trebuie și o casă de cultură unde să putem să completăm gama de activități – dansuri, pictură, unde să atragem și persoane cu dizabilități. Tomeștiul face parte dintr-o asociație europeană și am văzut în Franța oameni cu dizabilități care veneau chiar și de la 100 de km, dornici să participe la tot felul de activități. În Tomești sunt multe persoane cu dizabilități, inclusiv copii, și trebuie să le oferim oportunitatea să vină să se relaxeze.

Pentru vârstnici am gândit să facem un centru de seniori, în decurs de doi ani, cu bani de la buget. Pensionarii vor putea acolo să joace șah, table, să citească o carte ori să pună în scenă un spectacol. Am pregătit proiectul, dar n-au mai fost bani pentru că au apărut toate celelalte proiecte, de la „Anghel Saligny”, de la PNRR, unde era nevoie de cofinanțări. Partea noastră pentru toate proiectele demarate este de circa 4 milioane de euro. Șansa este că tocmai a fost lansat un fond de finanțare pentru astfel de centre. Suntem cu un pas în fața multora, trebuie doar să mergem să depunem proiectul făcut deja pentru finanțare. Ar fi păcat să o pierdem, vorbim de cca 500 de mii de euro, adică aproximativ 2,5 milioane de lei.

– Încet-încet, transformați comuna într-un oraș.

Mai sunt multe de rezolvat. De exemplu, după ce am extins intravilanul, au apărut probleme, care nu se rezolvă ușor. În 4 ani, poate 8 ani, sper să ne ajute Dumnezeu să avem toata infrastructura. Spre exemplu, pe partea de apă și canal avem pe Programul „Anghel Saligny” 3 milioane de lei pentru realizarea canalizării pe platforma Comtom, dar avem și 26 de milioane de lei aprobați pentru apă și canal în zona intravilanului extins.

Vor fi construite și trei poduri, la Vlădiceni, Chicerea și Tomești, contractul fiind atribuit și vor începe lucrările. Astfel, toate podurile din comună sunt noi, la standarde moderne.

Avem și două proiecte pe partea energetică. Unul vizează reabilitarea iluminatului public cu un milion de euro. Tot iluminatul public va fi unul inteligent cu telegestiune, cu dispozitive LED. Acesta va fi completat cu un proiect ce vizează modernizarea punctelor de aprindere și montarea unor corpuri de iluminat public cu led pe străzile care nu au fost prinse pe prima linie de finanțare.

Pregătim realizarea unui Centru pentru Aport Voluntar pentru colectarea deșeurilor selective și a celor voluminoase. Este vorba de anvelope, mobilier, electrocasnice, crengi, practic de tot ce nu poate fi pus în pubele. E o problemă: oamenii nu le mai dau foc, cum se întâmpla mai demult, ci le depozitează la poarta gospodăriei, de unde însă nu le ridică niciun serviciu. Și pe bună dreptate ne întreabă ce să facă cu ele. Platforma va rezolva problema asta, pentru că e o problemă de mediu. Să nu uităm că, acum, trebuie să selectăm 50 la sută din toată cantitatea de deșeuri, iar în 2030, 90 la sută.

Pe de altă parte, au început lucrările de extindere a rețelei de gaz în satul Goruni. E o finanțare de 1,2 milioane de lei de la Eon, este și cofinanțarea noastră de 700 de mii de lei și astfel vom putea spune că la Goruni va fi și apă și gaz. Dacă nu uităm drumurile locale care se refac după ce au fost afectate de calamități, putem să spunem că, ușor, ușor, scoatem satele din noroi. Vom ajunge să avem condiții urbane în toate satele comunei.

– V-ați gândit să puneți în discuție transformarea Tomeștiului în oraș?

În vremurile actuale, nu este nici un avantaj. Bine, ar crește salariul primarului, al funcționarilor, dar statutul de oraș înseamnă în primul rând anumite restricții pentru cetățeni privind cresterea animalelor de curte sau o creștere a taxelor locale. Apoi, ca să obții o finanțare, trebuie să te bați cu cei mari. Condițiile de aplicare sunt mai avantajoase în mediul rural decât în urban. Cred că la nivelul țării este necesară o reorganizare administrativă care sa urmărească comasarea unor servicii publice pentru locuitorii a două sau mai multe comune, fără să se recurgă la disponibilizări. Acum nu ne gândim la Tomești ca la un oraș, decât în ceea ce privește confortul cetățenilor și diverisificarea, dezvoltarea serviciilor de care ei beneficiază.