Cum a murit profesorul de 47 de ani infectat cu COVID. A stat prea mult acasă?

Tot mai multe persoane tinere infectate cu SARS COV 2 ajung la Terapie Intensivă, pentru că se prezintă foarte târziu la spital. Pentru multe, nu se mai poate face aproape nimic. Acesta este un semnal transmis de medicii de la Spitalul de Boli Infecţioase. Este şi cazul profesorului Adrian Scuriu care, la 47 de ani, fără boli asociate, a pierdut lupta cu boala într-un timp relativ scurt de internare. Dascălul atât de iubit de colegi şi elevi va fi condus astăzi pe ultimul drum.

Un prim răspuns – factorul genetic şi cantitatea virală de SARS COV 2

Profesorul Adrian Scuriu a ajuns prea târziu la spital, spun medicii, când forma medie a bolii deja începuse să se agraveze. Adrian Scuriu nu avea diabet, nu era cardiac.

„Din nefericire, domnul profesor s-a stins din cauza acestei boli la o vârstă tânără, fără a prezenta practic comorbidităţi. Medical vorbind, avea o uşoară obezitate de gradul I, dar aceasta nu implica un prognostic nefavorabil“, a spus Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase.

Obezitatea de grad I este tradusă de medici ca fiind câteva kilograme în plus. Cu toate acestea, se pare că undeva s-a greşit.

„Pacientul a temporizat prezentarea la spital. A stat la domiciliu peste şapte zile, după care s-a prezentat la triaj. A fost iniţial internat pe sector, fiind în permanenţă urmărit de colegii de la ATI pentru că avea o formă medie de boală, ceea ce ar fi putut ridica probleme. Şi aşa a fost. În momentul în care starea domniei sale a început să se agraveze, având nevoie de o cantitate mai mare de oxigen, s-a decis admisia sa la ATI. Contrar terapiei aplicate, lucrurile nu au mers spre bine, pacientul trecând la ventilaţie non-invazivă. În cele din urmă, funcţia pulmonară fiind foarte afectată, a trebuit să fie intubat. După 11 zile de ATI, organismul său, din păcate, a cedat“, a mai spus Florin Roşu.

Adrian Scuriu face parte din rândul bolnavilor COVID 19 a căror moarte nu poate fi explicată cu certitudine de specialişti. Se pare că nu numai temporizarea prezentării la spital în cazul COVID 19 poate duce la foarte grave forme de boală ce pot degenera în deces.

„Substratul genetic are un rol important în dezvoltarea unei forme medii sau severe de boală. Sigur, încărcătura virală, numărul de copii cu care pacientul a intrat în contact şi comorbidităţile contează. În cazul de faţă însă, comorbidităţile, cele considerate în teorie, nu au avut niciun rol important“, a adăugat Florin Roşu.

Prof. Scuriu: „Aş vrea să luminez calea spre mormânt!“

Adrian Scuriu a absolvit Facultatea de Litere, secţia Română-Latină din cadrul Universităţii Al.I. Cuza, în 1996. Elevii pe care i-a avut îl caracterizează ca pe un dascăl exemplar, un pedagog excelent, şi mai ales un prieten. La fel şi colegii care duc acum dorul zâmbetului şi veseliei pe care el o aducea.

„Râdeai, săreai, cântai, dansai, zâmbeai. Ai fost şi vei fi mereu tânăr şi neobosit, ai fost ca soarele primăvara care se joacă printre nori şi fuge pe nemărginitul cerului, ai fost soarele nostru, dragul nostru profesor şi prieten. Îţi mulţumim că ai fost primăvara noastră materializată, îţi mulţumim că ai fost şi vei rămâne pentru eternitate în suflete noastre“, a scris un coleg pe pagina de facebook a profesorului.

Pe Adrian Scuriu, pandemia l-a răscolit. Ca un medic ascultând bolnavul cu stetoscopul, profesorul şi-a dat imediat seama însă de ceea ce avea să se întâmple. Cu ai lui.

„Am senzaţia unei imposturi grave, pe care o săvârşesc atâta timp, cât nu pot sa le ofer soluţii la o problemă ce a luat proporţii pandemice pentru care noi, adulţii. Ar trebui să avem rezolvare imediată, mai ales că, la clasă, mulţi profesori lasă impresia că le cam ştiu pe toate. Dar… nu putem şi nu avem cum să justificăm această neputinţă. În schimb, ne dăm de ceasul morţii să le dăm de învăţat pe net, să le ocupăm timpul, pentru că există viaţă şi după virus. Oare? Şi dacă da, va mai fi la fel? Nu cumva trebuie schimbată abordarea astfel încât şcoala să devină parte integrantă a vieţii şi invers? Practic am ajuns în cosmos, teoretic ne ducem în pământ… de ruşine“, scria pe pagina sa de facebook profesorul Adrian Scuriu, în urmă cu un an.

Era un om care ştia să dăruiască mereu, pentru că tot el mai scria: „Dacă aş putea să îi fac fericiţi pe cei care suferă astăzi, mi-aş sacrifica orice doar să le văd un singur zâmbet. Aş vrea să luminez calea spre mormânt. Dar nu poţi schimba, ce Dumnezeu rânduieşte!“.

La Şcoala „George Călinescu“ unde a fost profesor, nicio clasă nu mai are orele suspendate din cauza vreunui caz COVID 19. Profesorul şi prietenul Adrian Scuriu va fi condus, astăzi, pe ultimul drum la cimitirul din Lunca Paşcani, acolo unde s-a născut.

VEDEȚI ȘI:

Moartea bruscă a unui cunoscut profesor ieşean. Răpus de COVID la 45 de ani, fără alte boli – AICI