Hemofilicii, loviţi din două direcţii de pandemie

 Participanţii au susţinut că, în ciuda creşterii bugetului alocat Programului Naţional de Hemofilie, costul mediu per pacient este mic, de şapte-nouă ori mai mic faţă de costuri similare din alte ţări precum Germania, Franţa, Italia. Astfel, deşi medicamente care sunt autorizate în UE ajung cu uşurinţă şi în România şi sunt rambursate total, pacienţii cu hemofilie nu beneficiază de un flux continuu de acces la tratament. Pentru că hemofilia este o boală caracterizată prin deficitul unui factor de coagulare a sângelui, este necesar ca un pacient care suferă de această boală să ia în mod constant tratamentul, fără întreruperi. „Nouă, pacienţilor cu hemofilie, ne lipseşte acea proteină care ar trebui să ajute la coagularea sângelui, şi atunci avem nevoie de un tratament pe care să-l urmăm toată viaţa ca să ne protejeze şi să fim în siguranţă când ne confruntăm cu un episod de sângerare prelungită. Atunci intervine acest factor şi opreşte sângerarea”, a precizat Daniel Andrei, preşedintele Asociaţiei Române de Hemofilie şi totodată pacient cu hemofilie A.

Prin acest tratament regulat se reduc complicaţiile medicale, sunt reduse sângerările şi li se îmbunătăţeşte calitatea vieţii pacienţilor. Din păcate, cele mai recente statistici arată că România este încă pe ultimul loc din UE în ceea ce priveşte calitatea tratamentului în hemofilie şi cantitatea acestuia.