Un set închegat de acte normative este cel legat de Cadrul temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei 2022/C/ 131/1/01. Respectivul Cadru cuprinde ”măsuri de ajutor de stat similare celor adoptate pentru criza provocată de pandemia de Covid-19, respectiv ajutor de stat sub forma garanţiilor şi creditelor cu dobândă finanțată de la bugetul de stat care vor permite accesul la lichiditate companiilor afectate direct sau indirect de efectele invaziei, inclusiv cele generate de sancţiunile impuse Rusiei de către UE şi partenerii săi internaţionali.” (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/nfProiectordonantareglmf_22082022.pdf).

De moment ce sancțiunile impuse și contramăsurile luate, în contextul conflictului, au și vor avea repercusiuni asupra companiilor, acestea trebuie susţinute, asigurându-li-se accesul la finanţare (durata maximă a finanţărilor este de 72 de luni, în cazul creditelor de investiții, și 36 luni în situația creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru). În acest sens, O.U.G. nr. 99/2022 reglementează schema de ajutor de stat IMM INVEST PLUS – sub formă de garanţii pentru împrumuturi și sub formă de grant. Furnizor al ajutorului de stat este MF, atribuțiile de administrare fiind delegate mai multor Fonduri (Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM, pentru componenta IMM INVEST ROMÂNIA, Fondul de Garantare a Creditului Rural, pentru componenta AGRO IMM INVEST etc.). Componentele schemei ca atare sunt mai multe, trebuind adăugate cele precum IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION și RURAL INVEST.

Schema în discuție asigură acordarea de ”garanţii de stat, în procent de maximum 90% din valoarea finanţării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat. Toate acestea sunt în conformitate cu prevederile punctului 2.2. din Cadrul Temporar Ucraina, pentru unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiţii şi/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru. Pentru creditele/liniile de credit, valoarea maximă a fiecărei finanţări acordate unui beneficiar nu poate depăşi 5.000.000 lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, respectiv 10.000.000 lei pentru creditele de investiţii, cu excepția beneficiarilor din domeniul agriculturii primare, acvaculturii și pisciculturii, pentru care valoarea maximă a finantării este de 5.000.000 lei.

Valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul programului, nu poate depăşi 10.000.000 lei, respectiv 5.000.000. lei pentru beneficiarii din domeniul agriculturii primare, acvaculturii și pisciculturii.” (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/nfProiectordonantareglmf_22082022.pdf). Cadrul normativ national, în sensul arătat, este dat de O.U.G. nr. 90/2022 care aprobă Programul privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de bănci şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori, dar și de H.G. nr. 953/2022, prin care au fost aprobate Normele de aplicare a prevederilor acesteia. Recent (la 20 iulie 2022), CE a modificat Cadrul temporar (amintit mai sus), majorând valorile maxime ale ajutoarelor de stat – de la 400.000 € la 500.000 € per întreprindere, cu excepția celor din domeniul producției primare de produse agricole pentru care se majorează de la 35.000 € la 62.000 € și a celor din domeniile pescuitului și acvaculturii, pentru care se majorează de la 35.000 € la 75.000 €.

Pentru corelare legislativă a fost adoptată O.G. nr. 30/2022 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale și bugetare, modificându-se O.U.G. nr. 99/2022 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS, dar și O.U.G. nr. 90/2022 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de bănci şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori. Urmare a notificării CE de către România a schemei în valoare de 19,7 mld. lei pentru sprijinirea întreprinderilor (https://romania.representation.ec.europa.eu/news/comisia-aproba-o-schema-de-ajutoare-romaniei-cu-o-valoare-de-4-miliarde-eur-pentru-sprijinirea-2022-09-09_ro), s-a aprobat ajutorul ca garanții pentru împrumuturi (buget maxim de 3,6 mld. €, cca, 17,75 mld. lei) și granturi directe (buget maxim: 390 milioane €, respectiv cca. 1,93 mld. lei), pentru a compensa o parte din costurile datorate în cadrul împrumuturilor garantate.

Având în vedere gradul ridicat de incertitudine economică cauzat de situația geopolitică actuală, schema urmărește să asigure faptul că întreprinderile afectate dispun în continuare de suficiente lichidități, permițând băncilor să continue să acorde împrumuturi economiei reale. Beneficiarii eligibili vor avea dreptul de a primi noi împrumuturi care sunt acoperite de o garanție de stat de până la 90% din valoarea împrumutului, cu scadențe maxime de până la șase ani. Comisia a constatat că schema de ajutoare a României îndeplinește condițiile prevăzute în cadrul temporar de criză, fiind ”necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar de criză” (https://romania.representation.ec.europa.eu/news/comisia-aproba-o-schema-de-ajutoare-romaniei-cu-o-valoare-de-4-miliarde-eur-pentru-sprijinirea-2022-09-09_ro).

În special, în ceea ce privește garanțiile pentru împrumuturi, ajutoarele vor acoperi garanțiile pentru împrumuturi cu o anumită scadență și o valoare limitată (sprijinul în cadrul schemei va fi acordat până cel târziu la 31 decembrie 2022). Cuantumurile ajutoarelor sub formă de granturi directe vor fi limitate, ajutoarele nedepășind 62.000 € și 75.000 € pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul agriculturii/pescuitului acvaculturii și 500.000 € pentru întreprinderile din celelalte sectoare. Pentru că în debutul demersului nostru aminteam și de efortul bugetar legat de mai buna dotare a armatei noastre în actuala situație geopolitică, să spunem că deja prin sistemele achiziționate de tip Patriot ”putem închide spațiul aerian sud-estic și proteja Bucureștiul și Constanța. Sistemul anti-rachetă Patriot permite României o apărare redutabilă.

De asemenea, foarte eficient este sistemul Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare – HIMARS care a intrat în dotarea Armatei României în 2021.” (https://romania.europalibera.org/a/armata-romana-achizitii-arme/32005854.html). De reținut că, potrivit aceleiași surse, doar în luna august a.c. ”Armata Română – prin Romtehnica, din subordinea MApN, având ca singură activitate înzestrarea armatei – a scos la licitație cinci contracte care au o valoare cumulată de peste 5,5 mld. lei (cca. 1,1 mld. €: detectoare de drone, lansatoare portabile de rachete, sisteme de comunicații alternative (…)”. Mai exact este vorba despre contractele de înzestrare privind: Radar de dirijare la apropiere și aterizare mobil (150 mil. lei), Sisteme portabile de rachete antiaeriene cu rază foarte scurtă de acțiune, maximum 231 astfel de lansatoare (4 mld. lei), Sistem electronic de comunicații de război de tip H/V/UHF-LINX, maximum trei instalații (valoarea maximă 600 mil. lei), Sistem electronic de comunicații V/UHF-ARGUS, trei astfel de instalații (510 mil. lei) și Sisteme portabile Scorpius de detectare și distrugere a dronelor (242 mil. lei).

Cu certitudine, achizițiile de acest tip sunt cât se poate de costisitoare. E adevărat, și moderne/eficiente pe câmpul de luptă. Dar importante surse sunt deturnate de la destinația lor firească, și anume cea productivă, numai că actualul context nu permite niciun fel de abordare critică. Eventual, asupra unor teme de acest fel, inclusiv când este vorba despre implicațiile în sfera prețurilor energiei (să reținem că Ministerului Energiei, la prima rectificare bugetară i s-au asigurat fonduri necesare compensării/plafonării prețurilor la energie electrică/gaze naturale cifrate la 2.500 mil. lei), vom reveni în intervenții viitoare.