S-au golit stupinele din judeţ din cauza poluării şi a pesticidelor

„De mortalitate încă nu putem vorbi ci doar de depopulări. Depopularea stupinelor acum înseamnă de fapt o condamnare la moarte a albinelor în această iarnă. Şi se întâmplă în principal din cauza neonicotinoidelor, pesticide folosite la rapiţă şi floarea soarelui, principalele surse de polen pentru apicultorii din judeţ. De exemplu, primăvara, polenul ar trebui să fie de cea mai bună calitate, dar el coţine 10% proteine“, a spus Relu Cojocaru, apicultor. Depopularea stupilor se face atunci când habitatul în care trăiesc albinele nu mai este corespunzător, ele părăsind stupul pentru o zonă cu polen de calitate. „Să spunem că o familie înseamnă 4000 – 5000 de albine .

Dacă noi pierdem 1000 de albine, scade puterea stupului. Şi cu asta ne confruntăm în momentul de faţă, o depopulare de 20%. Stupul nu va avea acelaşi randament de a face căldură peste iarnă. Să nu uităm că în februarie trebuie să avem 32 de grade în cuib pentru a putea duce la eclozare puietul. Deci efortul albinelor rămase este enorm ca să treacă iarna, ceea ce înseamnă uzură şi inevitabil pierderea lor. Prematură. Cele mai afectate vor fi stupinele ecologice pentru că acolo nu se poate interveni chimic“, a declarat Relu Cojocaru. Acesta a mai spus că unii apicultori preferă ca pe timpul verii să-şi mute o parte din stupine în zona de munte pentru că e mai puţin poluată.

„Calitatea prostă a polenului este dată de pesticide, dar şi de poluanţii din atmosfera care se formează în smogul de peste zi, un smog care cuprinde ozon, oxizi. Acest ozon este toxic nu numai pentru noi ci şi pentru albine.În concentraţii foarte mici, le afectează simţurile olfactive. Atunci albinele disting mai greu plantele, nu se hrănesc la timp. Se spune că dacă vrei să vezi cât de poluat este un oraş întreabă o albină. De ce? Pentru că mierea de albine cuprinde, în anumite condiţii, urme de plumb, de mangan. Manganul este un precursor al acestor pesticide folosite de multe ori în exces fără nişte studii avansate în agricultură. Plumbul în schimb vine de la poluarea industrială, din varii surse atropice. Toţi aceşti compuşi influenţează radical populaţia albinelor şi mai ales a albinelor sălbatice pentru că acestea sunt dependente radical de calitatea habitatului. Dinamica populaţiei albinelor însă influenţează direct polenizarea şi deci întreg ecosistemul“, a precizat conf.univ.dr. Silviu Gurlui de la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii „Al. I.Cuza“ din Iaşi.