Trei cancere pe zi în Urgență! Interpretarea biopsiilor durează și două luni

Ana L. are 70 de ani şi, la începutul lunii martie, a ajuns la UPU a Spitalului “Sfântul Spiridon” acuzând dureri atroce în zona abdominală. După tratarea în urgenţă, s-a decis transferul la Secţia de Gastroenterologie. La efectuarea unui CT, medicii au ridicat suspiciunea de tumoră, dar fără a localiza cu exactitate zona. I s-a făcut o biopsie endoscopică pentru a elimina suspiciunea de cancer. Rezultatul a fost unul aparent favorabil. Tumora nu se află în zona aparatului digestiv, dar există, undeva, în zona abdominală. Pentru o mai mare acurateţe în privinţa diagnosticului, pacienta a fost direcţionată către IRO.

După o lună, în aşteptarea biopsiei, a ajuns la Paliaţie

Pe 7 martie, i s-au luat probele pentru biopsie şi a fost trimisă acasă. Rezultatele la biopsie nu au venit nici până acum, deşi suntem în 6 aprilie. De atunci, a trecut, aşadar, o lună, timp în care starea pacientei nu s-a ameliorat ci, dimpotrivă, s-a agravat. În aşteptarea unui verdict care ar fi schimbat cu siguranţă tratamentul, femeia a fost nevoită să se interneze într-o Secţie de Îngrijiri Paliative. Cazul Anei L. nu este singular. Surse medicale au afirmat că există cazuri în aşteptarea biopsiei, cea în baza căreia se pune un diagnostic legat de tumoră, şi de două luni. Conducerea IRO recunoaşte că există timpi mari de aşteptare pentru rezultatul la biopsii, dar că totul ar depinde de volumul de lucru de la Laboratorul de Anatomie Patologică. “Biopsia nu este un termen în sine, pentru că sunt foarte multe tipuri de biopsii. O biopsie care pentru noi înseamnă o piesă de 2-3 milimetri poate să fie gata undeva între 7-10 zile, iar dacă este o urgenţă, se poate face şi a doua zi. Un răspuns de la anatomie patologică pe o piesă mare, o rezecţie mare, de exemplu una gastrică sau de colon, la noi durează în medie cam trei săptămâni, ceea ce este justificat, pentru că sunt foarte multe lame. În acest caz, pentru o piesă (rezecţie tumorală, n.r.) se pot vedea şi câte 50-60 de lame. Atunci, dat fiind volumul mare de lucru şi dificultatea de a obţine un răspuns complet, timpii sunt justificaţi”, a explicat prof.univ.dr. Gabriel Dimofte, directorul medical al IRO.

Avalanşa generată de pandemie: trei cancere pe zi în Urgenţă

Nu numai complexitatea cazurilor duce la creşterea timpilor de aşteptare a unui răspuns de la Anatomie Patologică, ci şi a numărului de pacienţi la care se ridică suspiciunea de cancer. Prof.univ.dr. Diana Cimpoeşu, coordonator UPU/SMURD Iaşi, spune că aproape în fiecare gardă există cel puţin trei suspiciuni de cancere, un număr extrem de mare, şi care în proporţie de 90% sunt confirmate ulterior. “Sunt multe cancere care sunt descoperite în faze extrem, extrem de avansate, pentru că pacienţii ajung în stare de urgenţă la UPU”, a spus Diana Cimpoeşu. Starea gravă de sănătate a pacienţilor se datorează faptului că boala nu a fost diagnosticată la timp. Lipsa accesului la serviciile medicale în pandemie, dar şi frica de a nu se infecta cu coronavirus au ţinut pacienţii departe de spitale timp de doi ani. “Această întârziere se datorează, în 99% dintre cazuri, unei aşteptări din partea pacienţilor înainte de a ajunge la spital. Pacienţii, mai ales în perioada pandemiei, au perceput spitalul ca fiind un loc nu foarte safe, nu foarte sigur. Lucru care nu a fost adevărat, dar au întârziat chiar şi un an de zile punerea unui diagnostic. Aceste cazuri sunt foarte complicate, iar diagnosticarea sau finalul de diagnostic, care înseamnă şi o biopsie, înseamnă acelaşi interval de timp. În cazul unor piese complexe, o anotomie patologică ţine de fluxul de lucru şi gradul de încărcare a activităţii acestor colegi de-ai noştri”, a spus Gabriel Dimofte, directorul medical al IRO.

Încă o explicaţie

Aglomeraţia de noi cazuri de la IRO mai are o explicaţie. Institutul este singura unitate medicală specializată strict pe bolile oncologice pe toată Regiunea de Nord-Est a ţării, drept urmare, toate suspiciunile înalte de cancer din Moldova sunt dirijate la Iaşi. În acest moment, există secţii în IRO unde nu mai există locuri pentru internare. “De când s-a ridicat starea de alertă, cred că a existat un declic în populaţie şi au început să vină pacienţi. Mai mult, sunt zone în institut care sunt foarte aglemerate. Noi încercăm să-i ajutăm pe toţi, chiar dacă uneori suntem obligaţi să-i programăm la o distanţă mai mare decât ne-am dori noi”, a mai spus Gabriel Dimofte. Situaţia de la Iaşi sau din România nu este una particulară. Organizaţia Europeană a Cancerului a apreciat că, în cazul în care pandemia de COVID 19 nu ar fi existat, un milion de europeni ar fi primit diagnosticul de cancer în ultimii doi ani. Scăderea numărului de diagnosticări în perioada pandemiei va avea consecinţe pe termen lung, pentru că, în cazul multor tipuri de cancer, depistarea lor într-un stadiu incipient înseamnă o şansă în plus de vindecare.