Urmăriri ca în filme, după Paşti!

* După cum am mai scris şi vom mai scrie, perioada din jurul Paştelui este încărcată şi de nenumărate datini din moşii şi strămoşii noştri, care, evident, se plictiseau şi nu aveau altceva mai bun de făcut. Într-unele sate, în noaptea de Înviere, flăcăii trebuie să fure căruţele de prin curţi (şi să le restituie dimineaţa, deşi partea asta de tradiţie e mai puţin respectată), iar în prima zi de Paşti, toată suflarea se adună să urmărească "fugărirea Pogăniciului" – tânărul care va ieşi primul la arat. Acest Pogănici primeşte, de obicei, un avans de câteva sute de metri, apoi ceilalţi flăcăi fug după el; dacă omul ajunge la biserică neprins şi nebătut, trage clopotele şi devine vedetă locală, dar dacă e capturat, este zvârlit în apă şi trebuie să dea de băut urmăritorilor. Corespondenţii ne-au transmis următoarele:

* Tinerii din Hapsâni au furat în noaptea de Înviere toate vehiculele de prin curţi, mai ales cele fabricate în ultimii doi ani, şi le-au restituit, dimineaţa, proprietarilor. Aceştia s-au plâns, totuşi, că s-au pomenit cu ele zgâriate, niţel boţite, cu sute de kilometri în plus şi cu capace de roţi / oglinzi retrovizoare în minus. Un martor ocular se jură că în aceeaşi noapte a văzut câteva dintre maşinile respective întrecându-se pe şosea, în cadrul unor curse ilegale, sau cărând aparatură electrocasnică din casele unor săteni care se aflau la slujba de Înviere.

* Şi tinerilor din Nemernici le-a mers cu acest obicei din bătrâni până când au intrat în curtea gospodarului Nelu Cârcă, să-i fure singurul vehicul din curte, căruţul de butelii. Acesta se afla, practic, la îndemâna oricărui trecător, fără să fie legat cu vreun lanţ ori vreo legătură – exact la fel ca cei zece câini pitbull lăsaţi liberi să zburde ca mieluţii.

* Datina Pogăniciului s-a ţinut şi în acest an la Consumatori; vedeta evenimentului a fost Marian Smântână, ales în unanimitate de toţi sătenii pe motiv că avea un picior în ghips şi nu putea fugi. În ciuda handicapului, Marian a fost mult mai sprinten decât urmăritorii lui, fumători cu burtă de bere şi roşi de sedentarism pe scaunul de la bufet, aşadar era cât pe ce să scape şi să ajungă primul la biserică, stricând astfel pariurile; pe ultima sută de metri el a fost capturat, totuşi, de câinii urmăritorilor. După datină, Marian a fost aruncat în apă, de unde n-a mai ieşit să dea de băut, fiindcă avea ghips la picior şi nu putea să înoate.

* La Machitori a fost ales drept Pogănici domnul Petronel Albuş, angajat al Primăriei; lui nu i s-a mai dat un avans de câteva sute de metri ci, de-a dreptul, un avans din leafă de câteva sute de lei, să nu se facă de râs când va da de băut. Din nefericire, în goana sa disperată, el a fost confundat cu un celebru hoţ de miei recidivist, aşa că s-a prăvălit la pământ sub ciomegele ciobanilor…