Primele 25 de volume din "Integrala Manuscriselor Cantemir", donate joi Bibliotecii Academiei Romane
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Primele 25 de volume din "Integrala Manuscriselor Cantemir", donate joi Bibliotecii Academiei Romane

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Donatia va fi facuta intr-un eveniment organizat de Academia Romana si Ambasada Federatiei Ruse la Bucuresti, joi, de la ora 15.00, in sala de expozitii "Th. Pallady" a Bibliotecii Academiei Romane, potrivit unui anunt al institutiei. Cu acest prilej va fi vernisata si expozitia "Dimitrie Cantemir, un carturar de tip renascentist", realizata de Gabriela Dumitrescu.

    "Donatia manuscriselor este facuta de Ambasada Federatiei Ruse la Bucuresti, aceasta fiind, de altfel, si cea care a sprijinit imprimarea acestor manuscrise. Academia Romana nu a avut niciun rol in reproducerea acestor documente", a Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane. El a precizat ca manuscrisele lui Dimitrie Cantemir au fost reproduse sub forma unor facsimile, pe hartie de foarte buna calitate, "intregul merit revenindu-i Universitatii Crestine «Dimitrie Cantemir» si profesorului Constantin Barbu".

    Ionel Haiduc a mai spus ca aceasta este o prima serie de manuscrise recuperate de Romania sub forma de facsimil, dar ca, in total, manuscrisele lui Dimitrie Cantemir sunt in numar de aproximativ 100, cele mai multe aflandu-se in prezent in arhivele rusesti, dar si la Istanbul, "doar cateva" dintre acestea regasindu-se in Romania.

    Potrivit lui Haiduc, documentele au fost imprimate cu ajutorul Ambasadei Federatiei Ruse la Bucuresti si cu aprobarea lui Vladimir Putin, pe vremea cand acesta detinea functia de prim-ministru.

    Profesorul Constantin Barbu, cel care a coordonat proiectul "Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir", a declarat ca primele 25 de volume ale acestei serii au aparut intr-o editie de lux.

    "S-au executat patru seturi legate in piele naturala, cu portretul si semnatura lui Cantemir in aur, tiparite color pe carton de 130 g/mp, cartile fiind asezate intr-o lada din lemn de nuc (...). Primul set a fost daruit excelentei sale Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse. Un set, primului ministru Medvedev, un set, primului ministru Ponta. Al patrulea set este donat de catre Ambasada Federatiei Ruse la Bucuresti Bibliotecii Academiei Romane", a explicat Constantin Barbu.

    Acesta a ajuns sa scaneze manuscrise si documentele Cantemir care se afla in Rusia cu ajutorul lui Alexander Churilin, ambasador al Federatiei Ruse in Romania in perioada 2005 - 2012.

    "Gratie stradaniilor ambasadorului Churilin, am primit, prin mai 2009, o scrisoare in care mi se comunica acordul institutiilor ruse privind facsimilarea manuscriselor si documentelor Cantemir. Intotdeauna ambasadorul Churilin a vegheat generos la transpunerea in realitate a Marelui Proiect Cantemir", a explicat Constantin Barbu.

    Din punct de vedere financiar, proiectul a fost sustinut de Paul Tudor, prin Fundatia Culturala "Tudor", care a jucat "rolul statului roman", a spus Constantin Barbu. "Eu nu am fost refuzat de nicio institutie (a statului roman, n.r.), au existat doar institutii care si-au refuzat lor insele celebritatea", a explicat acesta.

    "Scanarile manuscriselor si documentelor aflate in Rusia dureaza din 2009. Si vor mai dura, fiindca mai sunt, in principal, 13 manuscrise aflate la Sankt Petersburg si 75 de lazi cu manuscrise si documente la Moscova", a mai spus Constantin Barbu.

    Profesorul Constantin Barbu a vorbit si despre continutul si povestea primelor 25 de volume din "Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir" intr-un interviu care va fi difuzat marti, la ora 12.00.

    Constantin Barbu s-a nascut in 1954. Este absolvent al Facultatii de Filologie, Universitatea din Craiova (1974-1978), si a fost bursier al Guvernului francez (1977). A publicat primul articol in revista Ramuri (1975) si a debutat in Luceafarul si Bhagavad-Gita, in 1976, 1977.

    A publicat prima carte, "Rostirea esentiala. Eseu despre reamintirea Fiintei", la editura Scrisul Romanesc (1985), cu o prefata de Marin Sorescu. Cartea de metafizica a fost primita cu entuziasm si generozitate de Edgar Papu (in Flacara), Adrian Marino (in Tribuna), Mihai Sora (in Ramuri). Anton Dumitriu si Dumitru Staniloae ii trimit autorului cuvinte cu totul aparte, in scrisori particulare.

    Constantin Noica a scris despre Constantin Barbu "C.B. - exceptional de inzestrat pentru lucrari de eruditie si istorie literara", iar Emil Cioran l-a numit "Un complice in cultul Nimicului". De asemenea, Constantin Barbu este considerat "filosoful tinerei generatii".

    In 1989 publica "O gramatica a fiintei" care este, de fapt "Hestia. Incercare de a dezlega imaginea lumii", fragmente din transsistemul "Marea Traversare a Vidului" (lucrare cuprinzand peste o suta de carti; va fi tiparita in 35 de volume). In 1991 la Editura Pontica, publica "Eminescu. Poezie si nihilism", teza unui doctorat nesfarsit.

    Editeaza, cel dintai, "Manuscrisele lui Mihai Eminescu" (in facsimil), un "Corpus eminescianum" si "Opera transliterata" - proiect din care au aparut deja 25 de volume. Imaginat, la Paltinis, impreuna cu Noica, acesta este cosiderat cel mai mare proiect al culturii romane. O parte a proiectului a executat-o Academia Romana, sub bagheta lui Eugen Simion, in conditii deosebite.

    In 1991 primeste, la Bruxelles, un premiu international pentru eseul "L'UniVers et le Vers". A publicat mai multe carti de poeme: "Iluzia regala, elegiile Absentei", "Versiuni ale vidului", "Limba distrusa", "Carte despre singuratate, nebunie si moarte". A publicat mai multe carti de eseuri: "Autoversiunea inexistibila", "Caderea in Cosmos", "Epékeinatsousias". A tiparit carti inedite de Cioran, Noica, Eliade. Cateva dintre lucrarile sale au fost traduse in italiana, franceza, suedeza, engleza. A editat "Cartea imaginala" Codex Aureus Dacoromanorum, 20 de volume, a publicat peste 100 de volume din "Biblioteca lui Eminescu" si a publicat "Codul invers. Arhiva innebunirii si a uciderii nihilistului Mihai Eminescu, volumele I-XXII".

    Dimitrie Cantemir (1673-1723) poate fi considerat principele cel mai cultivat din ultimul mileniu. Cantemir stia 11 limbi straine si opera sa sta scrisa in opt limbi, intre care latina, romana, rusa, turca, persana. Cantemir a trait in doua imperii fizice: Poarta Otomana, Imperiul Rus, iar mintea lui a calatorit in patru imperii, adaugand Portii si Imperiului Rus, Imperiul Habsburgic (ii scria imparatului in chestiunea Transilvania) si Imperiul German. Cantemir a fost print moscovit si Principe al Imperiului German. Totodata, Cantemir a fost membru al Academiei din Berlin.

    Manuscrisele lui Cantemir se afla in Rusia, Romania/Moldova, Turcia, Siria, Liban, Vatican, Germania, Franta, Anglia, SUA, Ucraina, Grecia.

    Voltaire proiectase o "Viata a lui Cantemir", Byron il aminteste in Don Juan, Schelley ii dedica versuri. In casa ginerelui sau canta Mozart la pian. Gratie lui Antioh Cantemir, cartea despre "Cresterea si descresterea Imperiului Otoman" a fost publicata la Londra in engleza. Ea a aparut in franceza la Paris si in germana la Hamburg. I-a adus celebritate.

    Pe de alta parte, Cantemir s-a bucurat de o splendida posteritate culturala. Cantemir a scris filozofie, proza. Teoria muzicii si muzica. Ortodox profund, el a scris si carti de religie si de istorie a religiei. S-a ilustrat in logica si stia arhitectura.

    Este marele fondator al istoriografiei romanesti: "Hronicul vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor". Intre marile sale carti, alaturi de Hronic, se numara: "Istoria ieroglifica", "Cresterea si descresterea Imperiului Otoman", "Descrierea Moldovei", "Sacro-Sanctae scientiae indepingibilis Imago", "Institutio logices" si "Compendiolum universa e Logices institutiones", "Curanus", "Istoria Cantacuzinilor si Brancovenilor", "Manifestul persan", "Cartea cantarilor dupa muzica turceasca", "Examinarea fizica a monarhiilor", "Despre constiinta", "De muro Caucaseo".

    Mediafax


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Temă

    Cătălin ONOFREI

    Temă

    Test de reflecţie cognitivă: deliberare versus intuiţie.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Epilare inghinală

    Briscan ZARA

    Epilare inghinală

    Sunt multe studii despre cum afectează psihologia omului ceea ce vedem, auzim, simţim din exterior. La fiecare întindere de coardă are loc o excitare a neuronilor care provoacă senzaţii neplăcute persoanei, dar dacă lucrurile se repetă, neplăcerea dispare încetul cu încetul şi apare o oarecare toleranţă la acea senzaţie, poate chiar e înlocuită cu plăcere. Nu mai eşti afectat, nu te mai impresionează în sens rău. Asta nu înseamnă că devii mai puternic, ci mai nesimţit, mai rigid, mai greu impresionabil.

    Ocupare, şomaj şi câştiguri salariale în judeţul Iaşi

    Ciprian IFTIMOAEI

    Ocupare, şomaj şi câştiguri salariale în judeţul Iaşi

    Articolul din această săptămână, ceva mai tehnic decât precedentele, demonstrează cu date statistice că, înainte de declanşarea pandemiei de COVID-19, nu a existat o criză a forţei de muncă în judeţul Iaşi.

    New York, metropola vizionară

    Mihai DORIN

    New York, metropola vizionară

    Conduita americană în raport cu celelalte civilizaţii ale lumii are şi o inevitabilă dimensiune imperială, însă felul în care ei au înţeles să valorifice cultura, rafinamentul, patriotismul, şi, nu în ultimul rând banii cetăţenilor în serviciul public, mărturiseşte despre măreţia naţiunii şi despre spirit vizionar. Pentru că în niciun alt loc din lume, patrimoniul cultural nu s-a îmbogăţit precum în America, prin râvna şi voinţa liberă a cetăţenilor educaţi şi prosperi. Statul este doar managerul acestui concept cultural.

    pulspulspuls

    Costel l-a bătut pe Măricel ca pe fasole. Iacătă ce scor de maidan: 11 la 6!

    Costel l-a bătut pe Măricel ca pe fasole. Iacătă ce scor de maidan: 11 la 6!

    Băbăetee băă, pfiu, pfiuu, pfiuuuu.... Ia’n fiţi atenţi aicea la băiatu’ pe ce se mai cheltuie bănuţul ieşenilor, că poate pe asta nu o ştiaţi! 

    Caricatura zilei

    Urna

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.