Pe lângă facultăţile de profil ieşene – Informatică la „Al.I. Cuza” şi Automatizări-Calculatoare la Politehnică -, un număr de câteva sute de noi IT-işti pe piaţa locală produc şi şcolile informale, dar cumulând toate aceste surse, oraşul nu poate produce mai mult de 1.400 de absolvenţi IT pe an. Adică mult sub necesarul de 1.500-2.000. Cum se face totuşi că avem o creştere a domeniului peste capacitatea polului de talente Iaşi?

“Companiile ştiu cel mai bine dacă au deficit de candidaţi sau nu. Noi am redus în ultimul an numărul de studenţi, întrucât nu avem suficienţi profesori la facultate. Absolvenţii noştri merg spre companii, nu rămân în facultate. Salariile sunt mult mai mari acolo, de 5-6 ori mai mari.

Acum avem în jur de 300 de studenţi în anul I, înainte aveam vreo 400. Este în scădere numărul, deşi am avut peste 800 de candidaţi la înscriere în vară, adică interes există. Depinde şi pe ce poziţie vor să ajungă tinerii, ca să ocupi o poziţie de team-leader este nevoie de mai mult decât un curs de 6 luni, trebuie să urmeze o facultate”, a declarat prof.dr. Adrian Iftene, decan al Facultăţii de Informatică din cadrul UAIC.

Impozitarea sectorului, o măsură proporţională cu deficitul

Cel mai probabil, creşterea sectorului IT va continua într-un ritm asemănător şi în perioada următoare, fiind susţinută deopotrivă de intrarea pe piaţa locală a unor noi companii multinaţionale, dar şi de către extinderile de activitate ale principalelor companii multinaţionale sau naţionale care s-au implantat în anii anteriori (Amazon, Microsoft, Visma, Vitesco, AMD, Hella, Cognizant Softvision). Cu toate acestea, renunţarea la scutirile de impozit din IT ar putea crea un deficit mai mare, prin plecarea unor tineri.“Având în vedere creşterile din ultimii ani, să zic 2016, clar există un deficit de IT-işti. Cred că chestiunea aceasta se poate rezolva prin recalificarea la locul de muncă; fiecare companie îşi produce practic proprii soft-işti. Creşterile se datorează şi taxelor care îi vizează acum. Înainte erau scutite anumite sectoare, mutau oamenii de pe o poziţie pe alta”, este de părere lector dr. George Ţurcănaşu, de la Facultatea de Geografie a Universităţii „Cuza”, un specialist preocupat de ani de zile de acest domeniu al dinamicii pieţei muncii, îndeosebi în IT.

Angajaţi din toată lumea pe piaţa din Iaşi?

Pe de altă parte, companii active în sectorul IT din India sau chiar Ucraina au luat în considerare Iaşul, România, pentru relocarea activităţii, în urma conflictului armat.

Compania ”Romsoft” cu sediul în Iaşi, care în 2019 avea 93 de angajaţi, a ajuns în ultimii doi ani să caute şi să angajeze aproape câte 10 specialişti în fiecare lună. “Căutăm în principal angajaţi din Iaşi. Am primit oferte de prin străinătate, India, Ucraina, de peste tot, dar nu este rentabil pentru noi. Ne dorim stabilitate. Pe piaţa din Iaşi cred că ar fi nevoie de mai mult de 1.500 de IT-işti pe an. Mai completează oamenii care se reprofilează, fac cursuri… Asta aşa, marginal, însă programatorii trebuie să facă facultate. Vrem să o încheiem cât de cât cu remote şi lucrurile care au trecut, pandemia. Noi mai dăm de oameni, pentru că unele firme din străinătate au mai dat afară, şi atunci a apărut un fel de potolire… În sensul că oamenii şi-au dat seama că trebuie să se raporteze la nivelul de trai din România. Avem şi cerinţe un pic mai mari, iar ca număr, cam 10 angajaţi, cel puţin, am vrea să angajăm în momentul de faţă, adică mai tot timpul suntem în căutare… Aşa e toată branşa, şi cam aşa e în fiecare lună, 10 angajaţi noi, pentru că suntem în creştere”, ne-a declarat Dorin Cristea, directorul companiei Romsoft.

În ceea ce priveşte piaţa salarială, managerul consideră că şi în acest caz, lucrurile se schimbă. “Se stabilizează piaţa salariilor, cred că media ar fi de 1.700-2.000 de euro net, ceea ce poate însemna oricât până la urmă. Media salariilor este la fel peste tot în ţară, astea sunt nişte mituri că în Cluj IT-iştii au mai mult sau nu ştiu pe unde. Acum câţiva ani toţi tinerii prindeau câte un contract de o lună sau două prin Silicon Valley şi se raportau la acele mii şi mii de euro, aveau impresia că aşa arată viaţa în general. Acum lucrurile merg spre bine. Până la urmă 80% din costurile unei firme de IT sunt salariile. Să vedem cum trecem şi peste povestea asta cu impozitele”, a adăugat Dorin Cristea.

Cât de greu este să angajezi un IT-ist “responsabil” şi cum îl păstrezi?

Mai mult, atât procesul de recrutare, cât şi ce se întâmplă după ce angajaţii semnează contractul de muncă, poate reprezenta, de cele mai multe ori, o provocare pentru angajatori. Dorin Cristea a observat mai multe tendinţe în rândul tinerilor.

“Durează aproximativ două luni să angajăm pe cineva, lucrând pe piaţa medicală trebuie să îi avem pe cei mai buni, stabili, cum am mai spus. Unii tineri mai au o altă problemă: dacă după trei luni nu îi apreciază nimeni la modul «ce minunat eşti tu», acesta fiind un nonsens, pleacă. Se duc la o altă firmă, văd că e la fel, şi vin înapoi, dar există timp pentru aşa ceva. Generaţiile de acum gândesc în felul următor: «Viaţa mea personală e importantă». Bun, au dreptate… «Şi din când în când trebuie să lucrez să-mi plătesc facturile». Ori, aşa nu… Este prea multă superficialitate. Îi motivăm prin atmosfera plăcută, omul nu trebuie să urască duminica pentru că luni lucrează, dar totuşi… Apoi, avem diferite cluburi interne, de baschet, de mămici tinere care se întâlnesc şi mai discută, genul acesta de activităţi care îi leagă cumva. Avem toate generaţiile de angajaţi, media de vârstă e 25-30 de ani, aproape jumătate sunt femei. Acum 20 de ani erau foarte puţine, au descoperit că e o meserie care li se potriveşte, şi sunt chiar mult mai serioase”, a precizat Dorin Cristea.