Autostrada A8 din judeţul Iaşi: 53 de clădiri vor fi demolate. Proiectul a fost depus pentru avizare la Mediu

marți, 16 ianuarie 2024, 02:50
6 MIN
 Autostrada A8 din judeţul Iaşi: 53 de clădiri vor fi demolate. Proiectul a fost depus pentru avizare la Mediu

Autostrada Iașului, parte din A8, va avea 93 km și va costa 3,5 miliarde euro. Proiectul a intrat în procedura de avizare la Agenția pentru Protecția Mediului (APM). Conform memoriului consultat de „Ziarul de Iași”, autostrada a fost împărțită în patru tronsoane, capetele fiind la Moțca, respectiv Ungheni.

Autostrada va îndeplini și un rol de centură, ocolind, pe la nord, orașe precum Tg Frumos, Podu Iloaiei și Iași. La Lețcani este prevăzută o legătură suplimentară, prin sudul localității, care asigura accesul cu varianta de trafic greu și viitoarea centură „ușoară” (Uricani – Cicoarei). În schimb, proiectul nu cuprinde legătura spre Aeroport și Spitalul Regional de Urgență (SRU), decizia CNAIR fiind de a realiza această rută prin intermediul unui proiect distinct. Această legătură figurează în proiectul A8 doar la nivelul de proiectare noului rutier.

Pentru construirea autostrăzii vor fi necesare și demolări. Potrivit documentului depus la APM, vor fi dezafectate 36 de clădiri rezidențiale și 17 imobile industriale. În total, cele 53 de construcții au o amprentă la sol de 5.000 mp. „Suprafața totală a terenului ocupat pentru realizarea proiectului este 2823 hectare”, se precizează în memoriu. Alte 400 hectare vor fi temporar ocupate.

Traseul general al autostrăzii Iașului:

Care sunt cele patru tronsoane ale autostrăzii

Lungimea totală a autostrăzii ajunge la 93,3 km, iar traseul a fost împărțit în patru tronsoane: Moțca – Tg Frumos (31,5 km), Tg Frumos – Lețcani (28,6 km), Lețcani – Iași (17,7 km) și Iași – Ungheni (15,5 km).

Traseul autostrăzii Iașului începe din Moțca, în continuarea sectorului montan al A8. La intersecția cu DN2, la sud de această localitate, a fost proiectat un sens giratoriu suspendat. Această soluție a fost adoptată pentru a asigura o alternativă de acces spre Pașcani (partea de vest a orașului).

Kilometrul 0 din zona Moțca

O primă provocare a traseului este imediat după intersecția cu DN2: terenul are declivități de până la 36% (Pădurea Costișa Vasiloaia și Dealul Priponului). „Pentru această zonă s-a avut în vedere proiectarea unei benzi de circulație suplimentare pe zona de urcare a pantei, aceasta fiind necesară pentru vehicule lente (vehicule grele)”, se arată în memoriu.

Traversarea pădurii din zona Moțca:

Proiectantul a susținut că impactul asupra pădurii a fost redus în principal prin execuția unui viaduct de 820 metri și a două structuri „cut&cover”, structuri care permit, ulterior execuției, reîmpăduriri ale zonei afectate. „Zona de „cut&cover” asigură, în același timp, și un spațiu care va permite trecerea animalelor de o parte și de alta a autostrăzii”, se mai precizează în document.

Un nod rutier al autostrăzii este proiectat la sud de Pașcani, imediat după traversarea căii ferate, nod care va face legătura cu DJ208. La sud de Pașcani va fi și nodul de tip turbion, respectiv intersecția A8 cu A7, nod care va fi executat în cadrul contractului deja semnat de CNAIR cu grupul de firme UMB pentru realizarea sectorului de autostradă Mircești – Pașcani, parte din A7.

Nodul rutier de la sud de Pașcani:

„Traseul merge mai departe către Est și traversează râul Siret cu un pod având lungimea de 520 m și se îndreaptă către localitatea Târgu Frumos”, se arată în memoriu. Proiectul vizează un pasaj peste linia ferată, iar, la un moment, DN28A supratraversează autostrada peste o structură „cut&cover” proiectată pe autostradă. „S-a luat în considerare devierea temporară a DN28A pe perioada execuției structurii și repunerea acestui drum pe amplasamentul inițial după finalizarea structurii”, potrivit proiectantului.

Autostrada ocolește pe la nord Tg Frumos și Podu Iloaiei

Traseul continuă spre Tg Frumos, iar legătura cu acest oraș este proiectată printr-un nod rutier la intersecția cu DN28B (la nord de oraș).

Nodul rutier care asigură accesul spre Tg Frumos:

După ce este ocolit orașul Tg Frumos, autostrada se desfășoară până la Lețcani pe partea stângă a DN28, trecând printre localitățile Valea Oilor și Bălțați (valea omonimă este traversată printr-un viaduct) și ocolește, pe la nord, Sârca și Podu Iloaiei. În cazul orașului, este proiectat un nod rutier de tip trompetă care va face legătura cu DN28 la vest de localitate.

Nod rutier și ocolirea orașului Podu Iloaiei:

Înainte de Lețcani a fost stabilit un alt nod rutier astfel încât să fie asigurată o alternativă de acces către municipiul Iași printr-un drum de legătură (Lețcani Vest – Uricani) către drumul proiectat Uricani – Cicoarei (centura „ușoară”). În timp ce legătura spre Uricani (care include și un nod la est de Lețcani, de intersecție cu DN28) este finanțată prin proiectul A8, centura „ușoară” face obiectul unei investiții distincte.

„Drumul de legătură Lețcani – DN28 – VO28D (centura „grea”, n.r.) va avea câte două benzi de circulație pentru fiecare sens, fluxurile de trafic fiind delimitate printr-un parapete median de tip New Jersey. Conexiunea cu DN28 se va realiza prin intermediul unui nod de tipul trompetă simplă iar legătura cu VO28D se va face prin intermediul girației existente”, conform proiectantului.

Drumul suplimentar la sud de Lețcani (autostrada e cu linie albastră):

Revenind la traseul autostrăzii, ocolirea Lețcaniului se face tot pe zona de nord a localității, iar traseul se desfășoară apoi spre localitățile Bogonos și Tăutești, intersectează DJ 282 și, mai departe, se îndreaptă spre localitățile Rediu și Vânători. Pe această zonă, traseul a fost stabilit astfel încât autostrada să nu interfereze cu zonele în care au fost dezvoltate construcții de locuințe, „fiind evitate mai multe demolări de locuințe”, după cum se spune în memoriu.

„Pentru minimizarea impactului pe care l-ar putea avea autostrada asupra ariilor naturale protejate au fost proiectate, în lungul traseului, o serie de viaducte sau structuri cut&cover, acest tip de lucrări vor contribui la reducerea gradului de perturbare a ariilor naturale protejate, fiind asigurate treceri de-o parte şi de alta a autostrăzii, de asemenea fiind prevăzute panouri fonoabsorbate pentru reducerea nivelului de zgomot cauzat de traficul vehiculelor de pe autostradă”, arată proiectantul.

Noduri rutiere în zona Iașului

Pe zona de nord a Iașului, una dintre legăturile cu municipiul va fi făcută prin intermediul unui nod proiectat la intersecția cu DJ282, drum care asigură acces și spre județul Suceava.

Conform memoriului, după ce trece de localitățile Rediu și Vulturi, traseul traversează Valea Olarilor, Dealul Olarilor, Valea Moimești, intersectează DN24C, iar, ulterior, DN24 unde va fi executat, de asemenea, un nod rutier.

„După nodul rutier cu DN24, traseul autostrăzii se îndreaptă către Ungheni, traversează pârâul Ciric, Pădurea Cilibiu, trece printre localitățile Grădinari şi Cilibiu, iar apoi spre Sud-Est către localitatea Golăeşti, astfel încât la capătul traseului se conectează cu podul peste Prut”, potrivit memoriului.

În ceea ce privește nodul rutier solicitat de autoritățile ieșene, cel spre Aeroport și SRU, în proiectul A8 acest nod apare ca unul de „perspectivă”, în condițiile în care drumul de legătură spre cele două obiective ar urma să facă obiectul unei investiții distincte. De asemenea, podul peste Prut, de la Ungheni, care reprezintă capătul autostrăzii Iașului, va fi construit tot în baza unui proiect distinct – licitația de execuție este în derulare, dar, în prezent, este suspendată.

Nodul de perspectivă legătura cu SRU și Aeroport:

Proiectantul a depus memoriul la APM cu întârzieri majore, în condițiile în care au fost probleme cu stabilirea traseului pe zona Lețcani – Ungheni.

„După analiza documentației și a memoriului de prezentare, pot afirma că este unul voluminos; se observă că documentația depusă a fost destul de grăbită, fiind neconcordante între partea scrisă și planșe, poziții kilometrice eronate etc. Însă sunt aspecte ce suportă corecții în etapa următoare fără implicații asupra demersului. Cunoscând sensibilitățile și implicațiile acestui proiect, apreciez că partea de mediu și, implicit, biodiversitate (identificare habitate, inclusiv prioritare, monitorizare, măsurători etc.) are substanță și este detaliată”, a comentat activistul Adrian Covăsnianu, din cadrul Asociației „Moldova vrea autostradă”. 

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii