Autostrada Unirii: cinci ani pe hârtii oficiale şi niciun metru de asfalt

luni, 27 noiembrie 2023, 02:50
5 MIN
 Autostrada Unirii: cinci ani pe hârtii oficiale şi niciun metru de asfalt

La cinci ani de la seria de fotografii realizate de VIP-urile politice ale Iaşului cu mapa Legii privind aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi-Tg. Mureş (Autostrada Unirii), promulgată de preşedintele Klaus Iohannis pe 29 noiembrie 2018, încă nu se lucrează nicăieri pe traseul lung de aproximativ 310 km. Singurele utilaje care au putut fi văzute ici şi colo au fost cele de foraj, pentru mostrele necesare studiilor geotehnice.

Segmentele din Autostrada A8 cele mai apropiate de finalizare sunt în prezent capetele aşa-numitului traseu montan. Autostrada Unirii a fost împărţită în două tronsoane – unul „montan”, între Tg. Mureş şi Tg. Neamţ (de fapt, până la Moţca), şi cel „de câmpie”, dintre Tg. Neamţ (Moţca) şi Iaşi (de fapt, Ungheni – capătul fiind mai exact pe teritoriul comunei Golăieşti, la est de satul reşedinţă şi la nord de localitatea Bosia din comuna vecină Ungheni).

Din traseul montan (211 km), au fost „extrase” capetele lui, Tg. Mureş-Miercurea Nirajului şi Tg. Neamţ-Moţca, segmente care au fost incluse în finanţarea prin PNRR, alături de A7 – cealaltă autostradă din Moldova, care se construieşte deja de la Ploieşti la Paşcani (Moţca).

Unul din aceste capete, cel dintre Tg. Neamţ şi intersecţia cu A7 (Moţca), este acum cel mai avansat din tot proiectul Autostrăzii Unirii. Aşa cum am mai relatat, contractul pentru cei aproape 30 km a fost adjudecat de Spedition UMB la jumătatea lunii septembrie, dar ordinul de începere a lucrărilor încă nu a fost emis. În schimb, guvernul a adoptat în ultima sa şedinţă lista exproprierilor de pe acest segment, respectiv cuantumul total al despăgubirilor în valoare de 14,72 milioane de lei pentru 1528 de imobile reprezentând teren, în suprafaţă totală de 267,8 hectare. Pentru moment, este în curs trasarea lucrărilor prin borne amplasate şi semnalizate corespunzător din 250 m în 250 m.

Finanţare cu suspans

Celălalt capăt, cel dinspre Tg. Mureş, deşi lansat în licitaţie la sfârşitul anului trecut, odată cu Moţca-Tg. Neamţ, are un constructor desemnat mai târziu, abia la începutul acestei luni, şi care este deja contestat. Acest lucru ridică temeri asupra finanţării: la fel ca şi capătul pe care îl va construi UMB, termenul de finalizare este de doi ani şi jumătate (6 luni proiectare, 24 de luni execuţie). Or, proiectele PNRR au termen de predare luna august 2026, întârzierea atrăgând pierderea finanţării.

Viteza pe A8 e mai mică decât pe alte drumuri

Traseul montan (159 km) tocmai a primit undă verde de la toate ministerele ca să intre în faza adoptării hotărârii de guvern, foarte probabil în următoarea şedinţă a Executivului. Odată adoptată hotărârea de guvern, un singur lucru mai stă în calea lansării licitaţiei: finanţarea. Conform proiectului de HG, ea „se realizează din fonduri externe nerambursabile (Programul Transport) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii”.

Trebuie însă spus că proiectul a aşteptat avizarea ministerelor suficient timp încât să fie ajuns din urmă şi depăşit de proiectul drumului expres Oradea-Arad, care necesită o finanţare de peste două miliarde de euro. În cursa realizării drumurilor expres, autostrăzilor, variantelor ocolitoare şi drumurilor de legătură contează însă un singur criteriu: primul (proiect) venit, primul servit (cu fonduri).

De la Paşcani spre est, fără nicio grabă

Celălalt tronson al A8, de la Moţca la Leţcani şi apoi prin nordul municipiului Iaşi până la Prut, are deja o întârziere de un an şi jumătate. Studiul de fezabilitate ar trebui să fie predat de proiectantul Consitrans până la jumătatea lunii decembrie, dar nimeni din asociaţiile civice pro-autostradă cu care am vorbit nu se aşteaptă să se întâmple asta. Avizul de mediu ar trebui obţinut în februarie, însă şi acest jalon se conturează mai clar pentru aprilie. Cât priveşte ultima parte a documentaţiei, proiectul tehnic, acesta are termen de predare 22 mai 2024.

Prin urmare, este foarte puţin probabil să existe un constructor desemnat pe sectorul de munte mai devreme de vara anului viitor sau pe sectorul ieşean mai devreme de sfârşitul lui 2024.

Cât priveşte bretelele de legătură de la A8 spre obiective locale precum Spitalul Regional de Urgenţă şi Aeroport, acestea încă sunt la nivel de discuţii. Varianta ocolitoare Iaşi-Est, menită să lege A8, DN 28 (spre Albiţa) şi DN 24 (spre Vaslui), este în stadiul incipient al documentaţiei, în vreme ce varianta Leţcani Vest – Uricani e doar o rezervă pe o listă de finanţare.

Separat de proiectul A8, podul peste Prut de la capătul estic al A8, un proiect estimat la 162,8 milioane de lei, din care jumătate reprezintă finanţare europeană, se află de patru luni în licitaţie, faza depunerii ofertelor. Procedura este suspendată de la începutul toamnei, motivul fiind elaborarea „Răspunsului Consolidat la solicitările de clarificare adresate de către operatorii economici interesaţi de participarea la prezenta procedură”. 

Sprijin local minim pentru autostradă

Dacă, spre deosebire de Bihor, Cluj sau Suceava, pe plan local nu se vede aproape nimic, la Bucureşti există o mică alianţă politică pentru A8. Cătălin Urtoi, directorul interimar al Companiei Naţionale pentru Investiţii Rutiere – instituţie care ar urma să preia de la CNAIR realizarea unor proiecte precum A8, a menţionat sprijinul secretarului de stat Alin Andrieş şi al senatorului Liviu Brătescu, ambii liberali ieşeni, al preşedintelui CJ Suceava, Gheorghe Flutur – care tocmai a reuşit să depăşească stadiul A8 ieşean pe segmentul A7 Paşcani-Suceava, cu aviz de mediu obţinut deja, al prefectului de Iaşi şi al senatorului Maricel Popa. „Hotărârea de Guvern va consimţi definitiv asumarea acestui guvern în legătură cu finanţarea şi realizarea secţiunii montane de pe A8 până în 2030”, a conchis Cătălin Urtoi, amintind de legea promulgată de preşedintele Iohannis în octombrie 2021 prin care a fost amânată finalizarea proiectului A8.

I-am întrebat pe preşedinţii PSD şi PNL Iaşi cum au sprijinit proiectul şi ce vor face în acest sens de acum înainte. Bogdan Cojocaru ne-a răspuns în conferinţă de presă că a făcut demersuri în ideea grăbirii proiectului să ajungă să fie aprobat în şedinţă de guvern, menţionând în acest sens întâlniri cu factori decizionali din cadrul ministerelor avizatoare. Alexandru Muraru nu ne-a dat un răspuns explicit, dar pe pagina sa de deputat sunt câteva răspunsuri de la Ministerul Transporturilor la interpelările sale pe subiectul A8, răspunsuri care însă conţin termene deja depăşite.

 

Comentarii